Alun turcesc – caracteristici. Care e diferența față de un alun normal
agrointeligenta.ro -
Un alun mai mare decât un nuc. Față de alunul tradițional, alunul turcesc – Corylus colurna poate atinge înălțimi amețitoare, coroana densă oferă umbră din belșug iar producția este mai ridicată, însă toate acestea contrastează cu producția bienală. Agrointeligența-www.agrointel.ro a discutat cu administratorul Pepinierei Mizil, unul dintre puținii comercianți de puieți de alun turcesc din România, despre avantajele și dezavantajele speciei.
Turcia este liderul detașat în producția mondială de alune, producând 73% din totalul pieței globale; asta se datorează, în mare, faptului este locul din care au originat majoritatea speciilor sălbatice de alun. În România este practicată sporadic cultivarea alunilor pentru producție, însă o pepinieră din Mizil, Prahova vinde și puieți pentru o specie mult mai similară originalelor turcești: Corylus Colurna, numit popular alun turcesc.
Principala diferență față de alunul normal o constituie faptul că alunul turcesc crește mult mai înalt, putând atinge înălțimi și de 15 metri, într-o formă conică. Fructele acestuia au coaja mai tare și sunt mari decât ale alunului normal, fiind oarecum turtite și în grupate în fascicule de câte 3-10. Arborele are o durată de viață foarte lungă și poate ajunge pe producție de rod în cinci ani, însă ciclul de producție este unul bienal.
”La fizionomie, alunul turcesc este un copac mare, ajunge undeva la 10-15 metri, față de cel normal care ajunge la 3-4 metri. Fructele alunului turcesc au coaja mai tare și sunt mai mari. Alunul turcesc rodește cam odată la 2-3 ani. Durata de viață este destul de mare, să știți; există unul și la Peleș – 150 de ani cred că trăiește fără probleme. Trece pe rod în cel puțin 5 ani și cel mult 7-8, în funcție de condițiile de viață. Am văzut exemplare foarte mari la munte, iar în zona de câmpie nu se pune problema să aibă vreo sensibilitate, deci nu au vreo limitare din punct de vedere climatic”, a explicat Tudor Rădoi, administratorul Pepinierei Mizil, pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro.
Alunul turcesc are o coroană densă și este astfel o soluție excelentă pentru crearea de umbră. La aceasta se adaugă faptul că alunul turcesc este foarte rezistent la dăunători sau la boli, neavând nevoie de tratamente fitosanitare și nici măcar de toaletare – deși aceasta este suportată, în cazul în care devine necesară. Dimensiunile mari asigură o producție mai ridicată cantitativ decât cea a alunului normal, ca exemplu, și chiar peste cea a nucului în anii în care produce rod.
Alunele produse de Corylus Colurna sunt, în general, bune de recoltat spre sfârșitul lui august sau la începutul toamnei, în funcție de condițiile climatice. Este un arbore foarte adaptabil, care își atinge vârful potențialului în zonele de munte, însă poate fi cultivat cu succes și în zone de câmpie.
”Perioada optimă în anii de recoltare este toamna în general. Este similar cu nucul, dar crește mai mare. Producția este mai mare decât la alun normal sau nuc; depinde de soi, dar produce destul de bine. Și la lucrări este similar cu nucul: nu se taie, nu se stropește, necesită doar lucrări ale solului, fertilizare și poate irigare în anii secetoși”, a adăugat administratorul Pepinierei Mizil.
Bineînțeles, alunele pot fi valorificate în comerț, iar avantajul cvasi-monopolului turcesc este acela că prețurile la nivel mondial sunt foarte controlabile, iar orice scădere drastică a prețului poate fi rectificată prin intervenția autorităților de la Ankara. Recent, în luna mai a acestui an, prețul la nivel mondial al alunelor a crescut cu peste 10% după o astfel de intervenție a Ministerului Agriculturii din Turcia, ce a reacționat la o scădere cu aproximativ aceeași valoare a pieței în primele luni ale anului.
