• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • EMIL DUMITRU – fermierul care dovedește că FERMA DE FAMILIE FACE PERFORMANȚĂ!

    agrointeligenta.ro -

    De multe ori când reporterii Agrointeligența îl sună pe președintele Federației Naționale Pro Agro Emil Dumitru, pe fundalul discuțiilor telefonice ne este dat să auzim fie motorul tractorului, fie behăitul oilor sau mugetul vacii. Este semn că Emil Dumitru a pus costumul în cui (la evenimentele și la dezbaterile de la minister vine mereu ”la dungă”) și a îmbrăcat hainele de lucru în fermă. Pentru că înainte de a fi președinte de federație, Dumitru este agricultor, dar și cioban și văcar, cum nu se sfiește să spună când vorbește despre efectivele care ”consumă” cerealele din ferma de familie de la Chiselet, județul Călărași.

    Am ajuns la ferma lui Emil Dumitru în sâmbăta din mini-vacanța de Rusalii. Fermierul terminase cel de-al treilea tratament cu fungicid și insecticid la păioasele amenințate de ploșnița cerealelor și, în ciuda faptului că nu este deloc un om scund, abia dacă îl vedeai din depărtare zărindu-se prin lanul de rapiță în care intrase ”pentru verificări”. S-a declarat mulțumit. ”Am folosit hibrizi de la Pioneer și la cum arată acum rapița, mă aștept la o producție de patru tone la hectar. Vedeți ce mari sunt deja boabele în silicvă”, ne-a și demonstrat rapid fermierul călărășean sfărâmând între palme rodul necopt de oleaginoasă și aducând la lumină bobițele aducătoare de profit.

    Exploatația agricolă a lui Emil Dumitru este o veritabilă fermă de familie, dotată cu utilajele de care fermierul are nevoie, dar nu echipamente scumpe sau de fițe, ci mașini agricole, semănători, pluguri și alte implemente ”de bun-simț”, în acord cu cele 170 de hectare lucrate la Chiselet. Fan declarat al brandului Massey Ferguson, Dumitru are două astfel de tractoare și mult timp a recoltat cu o ”bătrânică” de combină care acum se odihnește cu probleme la motor. Din acest an, munca ei a fost preluată de o combină Laverda, care abia așteaptă ca în câteva săptămâni să își ”înfigă dinții” în orz. Va urma apoi grâul, cultură în care s-a investit mult în acest an, așa că speranțele sunt ca prețul să fie pe măsura calității boabelor ce vor ajunge în buncărul mașinii de recoltat.

    Așa am început afacerea – fără fonduri europene pentru că birocrația este una care descurajează fermierul, avem combina Laverda tot din familia Massey Ferguson. Avem semănătoare – una Gaspardo pentru prășitoare, o semănătoare Sulki pentru păioase, mai avem o combină veche care e deocamdată în parcul rece, o mașină de erbicidat tractată de la Tehnofavorit din România și poate autoritățile vor face ceva cu acel vestit de TVA dacă vrem să producem utilaje în România, sigur avem gama cu care pregătim patul germinativ – combinator Kongskilde, plug…un scarificator Angeloni, un alt plug Vogel (Vogel & Noot), avem toată gama de utilaje, mai multe decât suficiente pentru partea vegetală. Există și presa de baloți, cositoare și greblă pentru că eu cred în viitorul agriculturii doar prin dezvoltarea zootehniei”, ne-a vorbit fermierul despre dotarea tehnologică a exploatației de la Chiselet.

    Așa cum vă spuneam, Emil Dumitru lucrează 170 de hectare cultivate cu grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui și lucernă – pentru baza furajeră, porumb siloz și mazăre. ”Și, foarte important, animalele: 27 de capete de bovine din care adulte 11, tineret diferența și 170 de capete de ovine. Adică suntem și ciobani pe lângă faptul că suntem văcari și lucrul ăsta e important pentru o fermă mică cum e a noastră, să începem să producem pentru piață”, declară Emil Dumitru care precizează că în privința efectivului de ovine, are în vedere să treacă pe rase de carne mizând pe metisări și pe creșterea efectivului.

    Și, totuși, pasiunea lui Emil Dumitru rămâne câmpul pe care îl lucrează și ale cărui secrete le împărtășește și soției. Așa se face că Dana Dumitru știe și ea toate amănuntele lucrărilor agricole, cât și când s-a pus în cultură. Ambii speră ca anul 2017 să aducă nu doar producții, ci și prețuri bune începând cu grâul.

    Eu nefiind la origine agronom, agronomii spun că este iarbă verde pe câmp și să nu ne exprimăm, dar anul acesta avem un an bun, spun eu, un an normal cu producții peste medie, dar în care s-au investit foarte mulți bani. Fermierii au investit mult în culturile agricole – de primăvară și cele din toamnă și avem așteptări pe măsură. Așteptăm să avem o producție de grâu consistentă, dar cu o calitate extraordinară, cu o proteină de 13 – 13,5, nemaiîntâlnită în toată Europa și de asta grâul românesc ar trebui să fie plătit la adevărata valoare. Într-adevăr, în zonă a apărut o competiție acerbă și noi investim din ce în ce mai mult în hectarul de teren, astfel încât să obținem producții pe măsură”, vorbește Emil Dumitru despre viitoarea producție de grâu.

    2.600 de lei investiți în hectarul de grâu

    Ca și în anii trecuți, la ferma de familie s-a optat pentru soiuri românești de grâu, mândria lui Emil Dumitru fiind solele cu Litera de la Fundulea. ”Avem soiuri românești pe care le păstrăm în cultură datorită parametrilor de calitate cu mult peste soiurile din comerțul intracomunitar. Am fertilizat la bază cu îngrășământ complex pe care nu l-am mai găsit pe teritoriul României și a trebuit să îl cumpărăm adus taman din Maroc, am semănat, am dat tratamente. Din păcate la noi autorizația pentru utilizarea unor anumite substanțe din grupa a treia și a doua de toxicitate este una specială, așa că a trebuit să ducem grâul să îl tratăm la o stație de tratare. Până acum, am investit undeva la 2.600 de lei pe hectarul de grâu”, vorbește fermierul despre investiția în păioasa-regină.

    Rapița a trecut testul secetei după semănat

    Dificultăți au fost și la hectarele puse din toamnă cu rapiță. ”În fermă avem 37 de hectare de rapiță semănată în niște condiții foarte grele anul trecut, în august, nu a plouat deloc și abia în septembrie am avut 13 litri de apă care ne-au dat șansa să răsară rapița și să se dezvolte. Tehnologie medie spre avansată. Cred că rapița anul acesta va fi campioană din punct de vedere al profitabilității în cultura noastră”, speră fermierul.

    Ziua Porumbului și la Chiselet. Parteneriat cu Monsanto și Consiliul Județean Călărași

    Marele pariu din acest an al agricultorului Emil Dumitru este cel cu porumbul. Și-a propus să dovedească în 2017 că și ferma de familie poate să producă la nivelul exploatațiilor mari, supradotate. A însămânțat 50 de hectare de la care speră să recolteze o medie de cel puțin 10 tone la hectar în condițiile în care cultura a fost întârziată de primăvara capricioasă, cu temperaturi scpzute. ”Avem o platformă de porumb cu compania Monsanto cu patru hibrizi semitardivi pentru că la noi în Lunca Dunării se pretează să cultivăm și hibrizi cu o productivitate mai mare. Avem 50 de hectare semănate cu porumb. Au fost ploi cu perioade reci, în loc de 71.000 de plante, avem 58.000-60.000 de plante, dar speranța este că hibrizii semitardivi vor compensa”, vorbește fermierul despre porumb.

    Și mai are un plan mare: în colaborare cu producătorul de semințe, dar și Consiliul Județean Călărași prezidat de fermierul Vasile Iliuță, Emil Dumitru va organiza Ziua Porumbului la Chiselet. Va fi demonstrația fără drept de apel că și ferma de familie, aplicând o tehnologie deloc pretențioasă, dar folosind genetică bună și făcând lucrările agricole la timp și cu seriozitate, se poate ”bate” în producții la hectar cu fermele super-tehnologizate.


    Te-ar mai putea interesa

    Colinde de Crăciun în versuri. Top 10 cele mai frumoase colinde românești Fermier cu 40 de vaci de lapte: Am scos ferma la vânzare! Vând tot și emigrez în Spania! MADR a făcut plata. De mâine se achită fermierilor subvenția de 200 euro pe hectar

    Ultimele știri

    Subvenții APIA. Fermierii de pe lista de plăți de dinainte de Crăciun Alertă meteo de ninsori! Județele unde ninge înainte de Crăciun Rusia și-a stabilit cotele de export la cereale pentru 2025. La porumb e jale!