• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce s-a discutat despre agricultură la lansarea clusterului Start Inovare

    agrointeligenta.ro -

    O nouă inițiativă lansată la București. Lansarea oficială a clusterului  Start Inovare a loc miercuri, 21 iunie, la Institutul de Studii și Proiectări Energetice(ISPE) din Capitală, în cadrul unui eveniment la finalul căruia s-a întocmit și un plan inițial de acțiune în mai multe domenii. Evenimentul a constat atât din prezentarea companiilor participante, cât și din sesiuni de discuții pe domenii-cheie. Agrointeligența-www.agrointel.ro vă prezintă problemele discutată în ceea ce privește agricultura și cum are de gând asociația să încurajeze la rezolvarea acestora de către autorități.

    Asociația ”Start Inovare” a fost înființată în 2016 și funcționează din punct de vedere legal ca o structură de tip cluster de inovare, în conformitate cu Programul Operațional de Competitivitate 2014-2020. Clusterul este format din 18 companii din diverse domenii, care își propun prin colaborare și dezbatere publică să găsească soluții pentru o gamă largă de probleme din economia României, de la deficitul de forță de muncă la arhivele legislative din numeroase domenii, incluzând agricultura.

    Din punct de vedere organizatoric, evenimentul, intitulat ”SMART Infrastructure Workshop” a fost împărțit în trei secțiuni: prima a constat din prezentarea în plen a membrilor clusterului și luări de cuvânt ale unor invitați de marcă, printre care s-au numărat fostul ministru al Educației Adrian Curaj și directorul-general ISPE Eduard Chițescu, urmat apoi de sesiuni de discuții tematice paralele pentru patru domenii (agricultură, mediu, energie și IT/smart city), încheiată apoi prin prezentarea concluziilor, tot în plen.

    În cadrul luărilor de cuvânt în plen, cel mai angrenat în domeniul agriculturii a fost Liviu Mușat, directorul-general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, membră a clusterului Start Inovare, care a prezentat drept scop al organizației dezvoltarea industriei alimentare din regiunea omonimă, care în momentul de față este stagnată de existența în centrul ei a regiunii București-Ilfov.

    Avem printre priorități partea legată de agricultură dar și de industria alimentară, fiindcă eu chiar îmi doresc să cumpăr conserve de porc din magazine, dar nu făcute în China cu carne din România, ci făcute în România cu carne din România.(…) Avem resurse, avem tradiție în regiune, dar din păcate nu mai avem competitivitate. Dacă încercăm acum să facem o industrie alimentară în regiunea noastră, o să fim spulberați de competitori nu de foarte departe de țara noastră. Ori această competitivitate fără revigorarea domeniului cercetării este aproape o utopie. Vrem să schimbăm această paradigmă, ca regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia să devină principalul furnizor de industrie alimentară pentru regiunea București-Ilfov. Nu puteam să facem acest lucru fără creșterea competitivității și a cercetării.  Regiunea București-Ilfov a funcționat ca un aspirator de resurse, ca un aspirator de creiere, ceea nu ne avantajează de fiecare dată. Venim în acest cluster cu toată convingerea că el poate fi o soluție pentru multele probleme cu care se confruntă cei peste trei milioane de locuitori ai regiunii noastre”, a declarat directorul ADR Sud Muntenia.

    Ramona Ivan, reprezentantă a băncii CEC și Președinte al Fondurilor Europene în cadrul Asociației Române a Băncilor, a avut de asemenea o prezentare de interes pentru fermierii care vor să acceseze fonduri europene, sfătuindu-i să apeleze în astfel de cazuri fie la consultanți, fie la persoane instruite pentru a asigura implementarea proiectului.

    În cadrul unui parteneriat trebuie să fie măcar unul care să se priceapă – dacă vorbim de un proiect cu fonduri europene, trebuie să fie cineva, că e consultant, că e bancă – banca dă sfaturi, nu dă consultanță fiindcă e gratis. Dar acel cineva care – să zicem că  lucrați cu un astfel de partener – trebuie să vă aducă dovezi că el a făcut acel lucru și de foarte multe ori. Mai sunt unii care învață din mers și se pot întâmpla diverse alte lucruri. Important este să fie proiectul dumneavoastră și să vi-l identificați, să aveți deja specialiști – indiferent dacă vorbim de firmele mari care deja lucrează pe zona asta, sau că aveți o companie mai mică, iar în al doilea caz să fie deja o persoană în acea companie mai mică care totuși să cunoască cap-coadă proiectul. Toată lumea știe că deja să primești grant nu e cel mai complicat lucru, dar să implementezi corect e o întreagă poveste, și aici se pot întâmpla lucrurile mai puțin plăcute. Noi verificăm gratuit și că se implementează proiectul” a declarat reprezentanta CEC Bank.

    Totodată, Ivan a îndemnat autoritățile să crească transparența în ceea ce privește proiectele pe care se acordă fondurile europene, pentru a ajuta antreprenorii să identifice domeniile care sunt suprasaturate de finanțare și asupra cărora băncile ar putea deveni sceptice.

    Cred că trebuie transparență, și ideal ar fi să avem o hartă unde să vedem ce și cum s-a întâmplat, ca să nu mergi pe ceva pe care încă alte 100 de firme s-au lansat. Era și un exemplu, pornit de la un caz real, unde ciupercăriile puteau aplica și toată lumea făcea ciupercării. Evident că atunci când îți vine al zecelea dosar de credit, chit că e făcut mai bine ca altele, ajungi să zici că parcă n-ai mai merge pe el, poate au venit toate la banca mea. O bancă mare are avantajul că are multe unități, are mult personal și gestionează multe proiecte – ajungi să identifici astfel de riscuri”, a precizat Ramona Ivan.

    Sesiunea Individuală ”SMART Agriculture” – despre gestionarea deșeurilor în agricultură

    În cadrul sesiunilor individuale, s-a trecut la discuții și prezentări aprofundate pe fiecare domeniu în cauză; în cadrul panelului destinat agriculturii, discuția principală s-a axat în jurul problemei gestionării deșeurilor din agricultură, care duc la poluarea apelor și a aerului și care fac România cu atât mai pasibilă de penalizări pentru nerespectarea directivelor europene de mediu.

    Bogdan Alecu, director în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, a început prin a prezenta conceptul Parteneriatului European de Inovare, un mecanism european care ar urma să ușureze schimbul de informații între statele-membre pentru aplicarea experienței comune în fiecare problemă, și care ar urma să debuteze în varianta finală în cursul anului 2018.

    Am dat exemplul Olandei, care a ajuns la o competitivitate maximă în agricultură, în ceea ce privește producții, infrastructură ș.a.m.d. Dar, în același timp, problema este comună cu cea a României, de exemplu, pentru că, vrând-nevrând, orice fermier și din țara noastră nu mai depinde în sensul strict de Dumnezeu, de vreme, de sămânță și de tipurile de lucrări; depinde de situația geopolitică a zonei sau a lumii, depinde de bursă, depinde de foarte mulți factori. Practic, un fermier din România nu mai este fermier în sensul în care-l cunoșteam noi, să zicem, acum 50 de ani, ci trebuie să fie și un manager, și un cunoscător al altor domenii care nu intră strict în activitatea lui. În acest sens, prin Politica Agricolă Comună actuală s-a creat un instrument care se dorește a fi ca o legătură între toți acești actori interesați de diferite domenii, care se numește PEI – Parteneriatul European de Inovare. Acest instrument este folosit pentru a face un fel de sharing (ro – împărtășire) între diferite bune practici care țin de dezvoltare rurală în totalul ei, și de a implica toți actorii pentru a vedea cum se face în altă parte. De exemplu,  să zicem că o problemă majoră a României acum a fost rezolvată acum doi-trei ani în Irlanda – de ce să nu luăm un exemplu de bună-practică și să-l folosim?”, a declarat reprezentantul PNDR.

    De asemenea, Alecu a explicat că principala problemă a deșeurilor vine din zona fermelor mici, deoarece multe dintre ele nu-și permit să investească în tehnologii de gestionare ale gunoiului de grajd, pur și simplu pentru că nu sunt rentabile – iar în cazul afacerilor mici, acesta este practic un lux pe care nu și-l pot permite.

    Structura agriculturii românești este foarte polarizată, în momentul de față. Avem 20% dintre fermieri care dețin 80% din terenul arabil, iar în partea cealaltă avem 80% dintre fermieri care dețin 20% din suprafața de teren. Suntem la extreme, iar scopul este acela de a crea clasa de mijloc. Problema gestionării gunoiului de grajd este în zona de 80% fermieri în care, trebuie să recunoaștem, economic nu este viabil să faci investiții când tu ai două-trei vaci. Oricât de smart ai gândi business-ul, o investiție de genul nu ar fi viabilă, fiindcă perioada de compensare în afacere ar fi foarte mare. Pe zona de agricultură mare nu sunt probleme de genul acesta, și nu cred că vor fi”, a adăugat acesta.

    Daniela Catană, expert în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, a atras atenția asupra riscurilor pe care le prezintă poluarea apei cu nitriți și nitrați, și asupra faptului că încă există cazuri în zonele rurale de decese survenite în urma consumului de apă nepotabilă, cu risc ridicat asupra copiilor.

    Surplusul de nitriți și nitrați din fântâni duce la o boală, așa-numita ”boală albastră”, de care suferă cel mai mult copiii și sugarii de până în 2-3 ani, iar inclusiv anul acesta au fost decese, mai mult de zece, după ce aceștia au băut apă din fântână, s-au îmbolnăvit și au murit. La noi în țară nu s-au rezolvat poluările istorice la nivelul vechilor complexe zootehnice, care nu aveau niciun fel de protecție și care au dus la poluarea apelor cu nitrați”, a declarat Daniela Catană.

    Expertul MAP a reamintit faptul că România, din postura de membru al Uniunii Europene, s-a angajat la respectarea directivelor blocului comunitar în materie de mediu, iar țara noastră are o țintă de reducere semnificativă a poluării cu nitrați și nitriți pentru 2020. Acestea prevăd și restricții asupra împrăștierii gunoiului de grajd pe terenurile agricole și a cantităților maxime de azot folosite pentru fertilizare. Totodată, a îndemnat către deschiderea mai multor căi de comunicare cu fermele mici

    Cele mai importante măsuri din programele de acțiuni se referă la așa-numitele perioade de fertilizare, când nu avem voie să împrăștiem gunoi de grajd pe terenurilor agricole. În acele perioade în care nu avem voie să-l împrăștiem, trebuie să avem niște capacități de stocare care să fie corespunzătoare, adică să nu ducă la poluarea apelor cu nitriți și cu nitrați. Există o limită de 170 de kg de azot/hectar pe an din gunoiul de grajd care nu trebuie depășită în momentul în care avem voie să utilizăm acești fertilizanți. (…) Înainte de a mă gândi ce să fac cu aceste deșeuri și unde să le depozitez, ar trebui să ne gândim cum am putea să redcuem apariția lor. La momentul actual, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului  (ICPA) îi ajută pe fermierii mici să aibă grijă de gunoiul de grajd. Trebuie să găsim căi pentru a-i menține informați și să-i instruim, pentru că urmărim să schimbăm comportamentul oamenilor – să-și dea seama că problemele de mediu nu-i vizează numai pe ei și că trebuie să se gândească și la generațiile viitoare pentru a putea avea o agricultură sustenabilă”, a adăugat expertul MAP.

    Vasilica Stan, profesor universitar în cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), a ținut o prezentare de amploare pornind de la strategiile globale pentru viitor în privința agriculturii până la gestionarea deșeurilor, oferind ca exemplu utilizarea gunoiului de grajd proaspăt pe post de fertilizant, pentru a reduce emisiile în aer rezultate din depozitarea pentru o perioadă mai îndelungată. Conferențiarul a oferit, de asemenea, exemple de strategii de reutilizare a deșeurilor în agricultură, în special a părților organice și a nămolurilor de epurare: în orașul francez Angers, o parte sunt folosite pentru însămânțarea plantelor care au capacitate de recuperare a metalelor grele, iar în Austria aceste tipuri de deșeuri sunt compostate, în funcție de capacități.

    Gunoiul de grajd se poate aplica și proaspăt. Există tehnologii, sunt  descrise, depinde de culturi dacă este bine sau nu; poate fi și compostat. Regulile europene, însă, ne mai arată și faptul că, dacă îl ținem foarte mult și, mai ales, îl ținem pe platforme neacoperite, după ce că se pierde foarte mult azot, România face și inventare privind poluarea cu emisii de tipul amoniacului, SO2-ului și multe altele, pe care le raportează. Prin urmare, putem să facem precum Marea Britanie, Germania sau Franța și să aplicăm materiale fertilizante proaspete provenind din agricultură (…) Venim și cu alte produse în agricultură, ceea ce este bine, dar acestea trebuie realizate după criteriul SMART.  Agricultura trebuie să răspundă creării de deșeuri din orașe printr-o preluarea într-o manieră inteligentă și curată. Noi ar trebui să reducem, înainte de toate, cantitățile de deșeuri, iar agricultura poate interveni în recuperarea și producerea de energie. Cantitatea care ar trebui să se depoziteze ar trebui să fie cea mai mică, pentru că este cel mai nesustenabil mod de management al deșeurilor”, a explicat Vasilica Stan.

    Concluziile panelului de agricultură: sprijinirea cercetării va evita pierderea fondurilor pe sancțiuni

    La sfârșitul SMART Infrastructure Workshop, fiecare panel de discuții și-a prezentat concluziile consultărilor, iar acestea urmează să fie inserate într-un așa numit ”white paper” – un raport care oferă informații sau propuneri pentru anumite probleme și care urmează să fie transmis autorităților competente. Concluziile discuțiilor pe tema dezbătută în agricultură au fost prezentate de prof. univ. Vasilica Stan, care a îndemnat la investiții în cercetarea pedologică și agrochimică drept mecanism de prevenție pentru a evita viitoare sancțiuni costisitoate pentru încălcarea directivelor de mediu.

    Ar trebui ca agricultura să-și recunoască efectele asupra mediului înconjurător. Vrem-nu vrem, agricultura ar trebui să participe la îndeplinirea acelorași directive care s-au discutat în secțiunea privind mediul înconjurător: directiva-cadru a apei și cea a deșeurilor. Pentru analiza impactului agriculturii, trebuie să avem organisme de consultanță, care ar trebui finanțate și sprijinite măcar la nivel județean, dacă nu la nivelul unei jumătăți de județ. Acele oficii județene de studii pedologice și agrochimice care au existat la nivel județean și au putut să funcționeze până în 1990 trebuie reînviate și refinanțate pentru a avea dotarea corespunzătoare, ca să producă bazele de date către stat, pentru că statul este cel care răspunde Uniunii Europene atunci când o directivă sau alta nu este implementată și cel care va plăti amenda. Este necesar să se aloce fonduri pentru cercetarea științifică în domeniul agronomic și în domeniul mediului și să se stimuleze relaționarea dintre producția de știință și implementarea cunoașterii în aceste domenii de activitate, stimuli care nu se pot face decât prin fonduri”, a conchis Vasilica Stan.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea Tinerilor Fermieri 2020. Proiectele se depun din 15 iulie, sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă! TRANSFORMER – cel mai nou ameliorator de sol! De ce este acest produs UNIC PE PIAȚA DIN ROMÂNIA! Azot în formă lichidă de la Agro-Est Muntenia. Azofol, produsul câștigător pentru plante!

    Ultimele știri

    O cultură agricolă din România a fost puternic afectată de prăbușirea prețului la petrol! Explozia din Liban: Azotatul de amoniu – îngrășământ folosit în orice fermă. Când devine periculos? Și-a dat foc după ce a fost acuzat că a furat lucernă dintr-o fermă!

    Căutare în articole