SECRETELE unei FERME BIO: Cum cultivă conopidă, praz și fenicul O FAMILIE DIN BELGIA!
Oana Timar -
Când vine vorba despre fermele din Occident, discuția curge invariabil către subvenția mai mare la hectar și utilaje de ultimă generație. Sunt însă ferme din vestul Europei care nu epatează prin investițiile uriașe și nici nu par să ”stea” în subvenția de la UE. Și-au găsit o piață pe care vând și aplică tehnologii simple, dar eficiente, care ar putea fi replicate cu ușurință și la noi.
În legumicultură, în străinătate, dacă nu deții suprafețe uriașe de teren (cum nu se prea întâmplă, de altfel) fie produci intensiv la cel mai mic cost, fie te reprofilezi și începi să produci fără chimicale, obținând și certificarea de fermă ecologică. Asta pentru că pe piața din vest nu există cale de mijloc – dacă nu prezinți dovada certificării, nimeni nu îți plătește prețul pe produsul tău organic. Poate și de aceea pasul de la convențional la bio este atât de dificil – pentru că în primii trei ani trebuie să îți asumi că nu vei încasa mai nimic – cine cumpără convențional nu se încurcă cu producția ta mică și incertă, iar pentru cine vrea bio, nu te încadrezi încă în standard.
În cazul familiei belgiene Schelfhout – Frank, alături de soția Chris și fiica Kim, trecerea de la agricultura convențională la cea ecologică s-a făcut în 2008. Frank Schelfhout provine dintr-o familie de agricultori și a moștenit o fermă de legume de 5 hectare, afacere pe care a preluat-o în 1992. În prezent lucrează zece hectare pe care le cultivă cu fenicul, conopidă, sparanghel și praz.
La ferma bio din Bornem nu găsești tehnologie agricolă foarte scumpă, ci, dimpotrivă, remarci imediat gestionarea inteligentă a resurselor. Lucrările se fac în mare parte manual, iar pe partea de mecanizare, suportul este asigurat de două tractoare Steyer și implemente de la Maschio Gaspardo.
Tehnologia aplicată în ferma familiei Schelfhout s-a schimbat mult la trecerea pe producția ecologică. În primul rând, în cadrul vizitei am fost informați că suprafețele ce par pârloagă în jurul sediului fermei sunt incluse în rotația culturilor. Este cel mai important instrument cu care familia de belgieni combate bolile și dăunătorii.
Răsadurile ecologice pe care le folosește ferma Agrico sunt cumpărate de la un furnizor local. ”Am decis să nu utilizăm semințe ecologice. Lucrăm cu soiuri și hibrizi convenționali la care am remarcat o rezistență mai bună, dar și o atractivitate din partea pieței”, ne-a explicat Frank Schelfhout. Cum se poate, însă ca un fermier bio să nu folosească sămânță ecologică? Secretul stă la furnizor, care îi livrează producătorului cubulețe cu substrat certificat bio în care deja este pusă sămânța la germinare. Procesul se continuă în răsadnița fermierului care apoi transplantează răsadurile în câmp.
În cadrul fermei Agrico, de apreciat este volumul de muncă și inovația pentru protejarea culturilor agricole fără utilizarea substanțelor chimice. Astfel, multe din tratamente sunt înlocuite cu o plasă ce se montează imediat după ce sunt plantate răsadurile. ”Avantajul plasei este că protejează culturile încă din primele zile ale plantării în aer liber. Plasa protejează atât împotriva păsărilor, cât și a unor dăunători periculoși întrucât cultura este ferită de fluturii care nu își pot depune ouăle”, ne-a explicat fermierul belgian.
Împotriva iepurilor, la Agrico, s-au montat gărdulețe cu înălțimea de circa un metru de care producătorul s-a arătat mulțumit ca eficiență.
Ce am mai remarcat este faptul că între porțiunile de teren cultivat, la ferma bio din Belgia se lasă mereu un loc viran. ”Este folosit pentru efectuarea lucrărilor mecanizate. Având această fâșie pe care se permite accesul, am eliminat problema tasării solului. Acest element este deosebit de important, credem noi, iar la limita dintre exploatația noastră și cea a fermei vecine, care nu este bio, distanța este mai mare”, ne-a spus Frank Schelfhout.
Am întrebat și despre sistemul de irigații. Sursa de apă este din puțuri săpate cu aprobarea autorităților, iar pentru apa utilizată să se plătește, la fel ca și la noi, o taxă în funcție de cantitate. S-a optat pentru sistemul de irigații cu tamburi care este mai ușor de mutat dintr-o parte în alta a fermei, un element important având în vedere nevoia de a asigura rotația culturilor cu cea mai mare rigurozitate.
La ferma familiei Schelfhout, culesul este efectuat automatizat, dar mai ales manual. Este cea mai bună soluție, ne-a spus producătorul în timp ce efectua o demonstrație de recoltare a conopidei. Cât privește forța de muncă, în afară de cele trei perechi de brațe ale familiei, ajutorul vine din partea a doi zilieri care sunt tocmiți pentru zilele în care volumul de muncă este prea mare.
Și dacă vă întrebați dacă familia Schelfhout regretă că a trecut de la agricultura convențională la cea ecologică, răspunsul este NU.
”Am descoperit că agricultura convențională este ca un cerc vicios în care tu singur ca fermier îți sensibilizezi afacerea. Prin aplicarea tratamentelor aduci o vulnerabilizare în culturi. Iar la nivel de producție, să vă dau un exemplu, la praz, de la 40 de tone pe hectar, acum la producția bio avem 25 de tone la hectar. Prețul obținut este însă mai mare și ne asigură rentabilitatea”, dezvoltă Frank Schelfhout, proprietarul fermei Agrico.
Producția de legume ecologice obținute la Bornem este valorificată prin intermediul organizației de producători BelOrta din Belgia.
Vizita la ferma bio a familiei a Schelfhout s-a desfășurat începutul acestei luni în cadrul unei deplasări de studiu în Belgia și Olanda, la invitația Direcția Generală DG AGRI. Agricultură și Dezvoltare rurală, prin departamentul său pentru presă și comunicare externă.
