• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ULMUL DE TURKESTAN – gardul viu care CREȘTE RAPID și protejează CONTRA PRAFULUI!

    Andreea Elefterie – Agrointeligența

    Promovat în România cu supranumele de ”gardul viu minune”, ulmul din Turkestan – cu denumirea Ulmus pumila celer este o alegere frecventă și eficientă pentru înființarea unei perdele verzi care să ofere intimitate curții sau să separe anumite zone ale acesteia. Principalele avantajele acestui gard viu sunt rezistența, creșterea rapidă și faptul că ”filtrează” praful, dar și zgomotele. 

    Ulmul din Turkestan este o plantă cu frunze căzătoare, mici şi lucioase cu o coloratură de verde viu, ce formează un gard viu de mare densitate. Cunoscut și drept un gard viu minune, acesta are o rezistență ridicată, o creștere rapidă și este nepretenţios, pretându-se la orice fel de sol şi condiţii de climă.

    Gardul viu oferă și protecția fonică

    Gardul viu minune poate ajunge la o înălțime de până la 3 metri în 2 ani, în timp ce îşi croieşte un diametru dens, tufos, oferind astfel o capacitate de umbrire deosebită.

    În ceea ce privește îngrijirea, este o specie nepretențioasă. Totodată are o capacitate ridicată de protecție antipraf, oferind în același timp și o protecție antizgomot.

    Ulmul din Turkestan are o rezistență impresionantă la frig, suportând chiar și temperaturi de -35 grade Celsius și rezistând la vânturi extreme, ceea ce îl face să poată și plantat în orice zonă a țării.

    În ceea ce privește sădirea gardului viu Ulmus pumila celer , lucrarea se face de la mijlocul lunii octombrie sau noiembrie (după primele îngheţuri) până sfârşitul lunii martie, începutul lui aprilie. La fel se procedează și în cazul în care are loc o mutare a gardului, indiferent de vârsta acestuia.

    Pentru un gard viu mai dens și implicit mai frumos, se recomandă ca sădirea plantelor să se facă la o distanță de 20 cm pe rând și pe două rânduri.

    Poate crește 1,5 metri pe an

    Creșterea gardului viu este reglabilă, fiind influențată de cantitatea de apă de care acesta dispune și poate ajunge la 1,5 metri pe an. Astfel, dacă se dorește o creștere intensivă a acestuia, va fi udat în mod regulat până când se atinge mărimea dorită. După ce se ajunge la înălțimea dorită, gardul viu va putea primi o cantitate redusă de apă, ceea ce va încetini procesul de creștere.

    Când și cum se taie gardul viu

    În ceea ce privește lucrările de îngrijire, lăstarii lungi sunt tunși de cel puţin două ori până la cel puţin jumătate din lungimea lor în cursul verii, în timp ce toamna această lucrare este realizată cel puţin o dată. La ultima tăiere de întreţinere, care are loc la sfârşitul toamnei, gardul viu se taie la o înălţime aproximativ uniformă.

    În primul an se acordă o atenție mai mare desimii gardului viu, desime care depinde de tăierile realizate. Astfel, cu cât fiecare tăiere va fi mai aproape de tăierea anterioară (10-12 cm), cu atât gardul va deveni mai dens. Totodată, la începutul primăverii, se realizează o tăiere de regenerare până la aproximativ 10- 15 cm deasupra solului, pentru ramificare. Fără tăierile corespunzătoare, gardul viu va fi înalt, dar rar.

    Dăunătorii ulmului de Turkestan apar doar în perioadele de după ierni blânde, deoarece nu pot supravieţui în condiții normale de iarnă. Principală problemă a gardului viu o reprezintă coconii de acarieni, de muşte sau chiar de ţânţari. Săculeţele roşii în care se dezvoltă dăunătorii sunt ușor de observat și chiar dacă planta nu suferă deteriorări deosebite, estetica acesteia are de suferit. Pentru prevenirea apariției acestor coconi, se recomandă ca după iernile blânde, în perioada imediat următoare apariţiei mugurilor, gardul viu să fie tratat cu insecticid.

    Surse selective: pestre.ro, spatii-verzi.ro, wikipedia.ro, gardenexpert.ro

    Te-ar mai putea interesa

    Șeful ANSVSA, mesaj pentru oierii care pregătesc protestul din 15 septembrie: „Vreau să nu mai vândă animale fără certificat” Ultima fermă de vaci de lapte de lângă București își reduce efectivul. Dr. Mihai Petcu: „N-am cui să vând laptele, nici animalele” Un fermier a fost obligat să își distrugă livada după ce a oferit fructe gratuit Presa de la Kiev: Cerealele din Ucraina NU au prioritate în portul Constanța. Unele terminale primesc mai întâi marfa românească DNA: Cristina Trăilă, urmărită penal. Miza: schimbarea șefului DSVSA Vaslui și despăgubiri de 3 milioane de euro

    Ultimele știri

    Plan masiv de intervenție în ferme! Peste 355.000 de oi și capre, vizate de controalele ANSVSA Piața cerealelor – retrospectiva săptămânii. Grâul și porumbul – pe creștere, rapița și floarea-soarelui se depreciază Fermierii – subvenție de 50% din costul asigurărilor. Noile condiții pentru culturi și animale prin DR-31 Agro Fest Connect 2026. Fermierii, companiile și specialiștii din agribusiness se întâlnesc în câmp la Rediu, pe 2 septembrie! Semnal de alarmă: Micii fermieri care au solarii de lemn nu pot accesa cei 50.000 de euro/fermă de la 1 septembrie