MINISTRUL AGRICULTURII CONFIRMĂ DUBLUL STANDARD: ”Evident că există diferențe”
Roxana Dobre -
Același produs, același producător, deci aceeași unitate de procesare, două calități diferite. Una pentru piața din România și una pentru țări din vestul Europei. Confirmarea a venit astăzi și pe cale oficială prin Ministerul Agriculturii care a prelevat probe de produse din Olanda, Germania și Belgia și le-a comparat cu probe similare din retail din țara noastră. Din 29 de probe care s-au calificat pentru proba de laborator, la nouă au fost identificare diferențe calitative, mai exact diferențe cu privire la valoarea energetică, conținutul de proteină – carne, sau de grăsimi.
”Nu facem interpretări, ci doar dacă există diferențe dintre un produs și altul. Există diferențe? Noi spunem că da, așa ne spune laboratorul. La câte dintre produse, la nouă. Care sunt aceste diferențe? Cele pe care ni le-a dat laboratorul”, a declarat astăzi ministrul agriculturii Petre Daea în cadrul unei conferințe în care au fost prezentate rezultatele comparative ale analizelor de laborator pentru produse similare comercializate în România și în state din vestul Europei.
Demersul de a preleva probe de produse agroalimentare și de a le analiza a venit după ce Comisia Europeană a solicitat României să spună care se poate pronunța asupra dublului standard de calitate reclamat de alte state din Europa Centrală și de Est. În urma acestei întrebări de la Bruxelles, ministrul Agriculturii a solicitat unor omologi de-ai săi permisiunea de a preleva probe pentru analiză. S-au trimis cereri în Franța, Austria, Germania, Belgia și Olanda, din care doar ultimele două au răspuns pozitiv. Astfel, o echipă de șase specialiști români s-au deplasat în iunie în aceste țări pentru a cumpăra produse care se comercializează și la noi.
”Am fost cumva într-o dificultate deoarece găseam același produs identic ca și ambalaj și conținut, la prima vedere, în schimb erau diferiți producătorii. Ne-a fost destul de greu plecând de la un portofoliu de vreo 80 de produse identificate, am restrâns destul de mult gama la 34, iar după o analiză și mai atentă am rămas cu 29 de produse”, a explicat Ionel Bunea, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii. El a arătat că pe 26 iunie, la întoarcerea în țară, toate probele prelevate au fost predate laboratorului de analiză din cadrul ANSVSA.
Din cele 29 de produse analizate, nouă au fost brânzeturi, două unturi, o smântână, șapte feluri de șuncă, trei de cârnați și trei conserve de pește și două de pate de ficat. Pentru nici unul dintre aceste produse, reprezentanții MADR nu au oferit detalii cu privire la brand, dacă este vorba despre eticheta proprie a vreunui lanț de magazine sau dacă vorbim despre producătorii foarte mari. O decizie aparte față de restul statelor membre în care astfel de detalii despre produsele testate au fost date publicității.
”Nu vom da numele vreunui producător sau al vreunui comerciant implicat în această analiză”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunțând și că rezultatele analizelor vor fi trimise „în această seară” Comisiei Europene, cu solicitarea de a se accelera procedurile juridice pentru comparaţiile ulterioare.
Pentru că reprezentanții autorităților au prezentat diferențele identificate mai mult la nivelul valorilor energetice, jurnaliștii au întrebat cum se traduc aceste diferențe. Dacă diferența de calorii vine din faptul că în România la parizer, spre exemplu, se pune mai multă grăsime și mai puțină carne. Iar răspunsul din consultarea amănunțită a rezultatelor analizelor a arătat că aceste diferențe decurg din proporțiile diferite ale unro ingrediente. În cazul unei șunci, proba de la noi din România are 19 grame de grăsime la fiecare 100 de grame de produs, în timp ce în vestul Europei, aceeași șuncă avea numai 2 grame de grăsime la 100 de grame.
O altă diferență calitativă ușor de identificat a fost la conserva de pește: la noi, produsul avea 42,87 de grame de carne de pește, în timă ce în celălalt stat UE, aceeași conservă venea cu 47,8 grame de carne de pește la suta de grame.
În privința prețurilor practicate de retailerii din România, autoritățile nu au putut da un răspuns clar dacă acestea sunt mai mari față de cele din țările de unde s-au comparat produsele respective.
”Noi înainte de a efectua acea deplasare de șase zile în străinătate, am identificat întâi hipermarketurile din România ce se regăseau în aceste 3 țări – inclusiv am plecat cu un portofoliu de 80-90 de produse pe care le-am găsit noi ca având producători din cele 3 țări și ce se regăsesc și în România. Odată cu parcurgerea etapelor efectiv de identificare acelor produse în cele trei state am fost într-o dificultate deoarece găseam același produs identic ca și ambalaj ca și conținut la prima vedere în schimb erau diferiți producători. Ne-a fost destul de greu plecând de la un portofoliu de 80 de produse identificate, am restrâns destul de mult gama de produse la 34, iar după o analiză și mai atentă am rămas cu 29 de produse identice din punct de vedere al amabaljului, al producătorului, absolut tot, deci 29, spectrul a fost mult mai mare, tot felul de produse cu care am plecat tocmai din acest punct de vedere, mult puțin cele 29 de produse, noi ne-am fi dorit mult mai multe. Iar ca și prețuri comparativ identificând mai întâi produsele în România după care indentificându-le în rafturile din Europa, sunt aproximativ aceleași prețuri la unele crescute, la unele mai jos pe medie cam aceleași prețuri practicate, nu vă pot da o situație exactă în momentul ăsta, poate voi reveni”, a explicat Ionel Bunea, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii.
