”BĂIEȚII DEȘTEPȚI” AI CĂRȚILOR DE RASĂ pentru BOVINE: 1,4 milioane de euro din AJUTORUL DE STAT au fost ”folosiți”, chipurile, PENTRU UN SOFT!
agrointeligenta.ro -
Agenția Națională pentru Zootehnie ne-a transmis că instituția își desfășoară activitatea așa cum se precizează în legislație și doar Ministerul Agriculturii poate realiza schimbarea circuitului banilor din schema de ajutor de stat pentru cărțile de rasă, actele de identitate și sănătate ale animalelor din ferme. Agrointeligența vă prezintă astăzi un exemplu concret despre destinația unui sprijin financiar pentru zootehnie care ajunge să fie investit într-un soft.
UPDATE: Ionuț Diaconeasca, consilier personal al ministrului Agriculturii – Petre Daea, ne-a asigurat că problema semnalată în materialul publicat de Agrointeligența este cunoscută foarte bine de cabinetul actualului ministru. Diaconeasca ne-a mai asigurat că ministrul Petre Daea va avea o reacție în perioada următoare privind modul în care se împarte ajutorul de stat pentru cărțile de rasă în zootehnie.
După investigația Agrointeligența, publicată la sfârșitul săptămânii trecute, despre faptul că 6,1 milioane de euro au intrat în conturile a șase asociații și niciun leu nu a ajuns la fermieri în cadrul programului Cartea de rasă pentru bovine, Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) ne-a transmis că doar Ministerul Agriculturii poate modifica acest circuit al finanțărilor.
Citiți și:
DEZVĂLUIRI COMPLETE: „Băieții deștepți” ai CĂRȚILOR DE RASĂ PENTRU BOVINE. Miza: 6 milioane de euro pe an!
Reamintim că, Agrointeligența a dezvăluit că din 2015 anual statul a dat anual milioane de euro către șase organizații care și-au asumat să realizeze Cărțile de rasă pentru animalele din fermele cu personalitate juridică din România. Altfel spus, întocmesc un fel de cărți de identitate ale bovinelor și un fel carnet de sănătate al animalului în care sunt trecute rezultatele analizelor recoltate periodic din ferme.
Asociațiile care beneficiază de fapt de ajutorul de stat sunt:
1. Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească (ACVBR) Tip Simmental din Brașov
2. Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine România (AGCTR) din Ilfov
3. Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo) din Ilfov
4. Asociația Aberdeen Angus România din Sibiu
5. Asociația Crescătorilor de Taurine Brună-Schwyz
6. Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din Suceava
Schimbarea trebuie să vină de la minister
Agenția Națională pentru Zootehnie, instituția care trebuie să implementeze și să supravegheze modul în care se desfășoară programul cărților de rasă ne-a transmis, ca un fel de reacție la investigația Agrointeligența, câteva precizări la întrebările trimise agenției de stat. Redăm exact întrebările și răspunsurile instituției conduse de Lelior Iacob.
• Întrebare Agrointeligența: Din cinci mici fermieri cu care am discutat în timpul documentării, trei dintre aceștia ne-au spus că nu au fost controlați, deși sunt înscriși în program prin intermediul unor asociații. Întrebarea ar fi cine face verificarea asociațiilor care raportează numărul de animale controlate, controale pentru care primesc ajutorul de stat?
Răspuns ANZ: Inspecția activității de control oficial al performanțelor se realizează de către Agenția Națională pentru Zootehnie prin Oficiile Județene de Zootehnie, în baza unui grafic de inspecție, la 5 – 10 % din numărul total de controale efectuat pe parcursul unui an de control.
• Întrebare Agrointeligența: Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a realizat de curând un control tematic tocmai pe acest program al Cărților de Rasă, ne puteți preciza dacă și care au fost neregulile depistate pentru programul de bovine?
Răspuns ANZ: Rezultatul controlului efectuat poate fi solicitat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
• Întrebare Agrointeligența: De ce se fac plăți în acest program către asociații care nu respectă procentul de 40% de femele înscrise in Secțiunea Principală în Registrul Genealogic? Practic este o probă clară ca nu se fac aceste controale și nu există informații despre animale.
Răspuns ANZ: Procentul de 40% femele de reproducție înscrise în secțiunea principală a registrului genealogic rasial a fost o condiție pentru acreditarea asociațiilor/organizațiilor de crescători în vederea conducerii registrelor genealogice rasiale, condiție respectată de asociații la momentul acreditării.
• Întrebare Agrointeligența: De ce Romania colectează date pentru ameliorare ca în anii ‘70-’80 după o metodă de aproximare utilă acum 50 de ani și nu se folosesc teste genomice?
Răspuns ANZ: În România ca în orice țară din lume, controlul oficial al performanțelor și evaluarea genetică se realizează după principiile stabilite de ICAR (International Committee for Animal Recording), transpuse de legislația în vigoare. Testarea genomică nu exclude testarea clasică.
• Întrebare Agrointeligența: De ce se plătesc milioane de euro pentru controale și pentru registre genealogice pentru animale care țin de ferme mici si medii, sub 20 de animale, unde fermierii nu sunt interesați de date de genetică sau de ameliorare, nu sunt interesați pentru că nu-și permit acest lucru? Practic acești bani intră în posesia celor care conduc asociațiile, iar micul fermier nu are parte de foarte multe beneficii.
Răspuns ANZ: Ameliorarea animalelor este obiectiv strategic național. Instrumentul ameliorării este populația, nu individul.
• Întrebare Agrointeligența: Există vreun proiect de modificare a acestui program de ajutor de stat, pentru ca ajutorul de stat să fie direcționat doar spre fermele care sunt interesate de datele genetice, iar banii rămași să fie alocați direct doar micilor fermieri prin alte programe?
Răspuns ANZ: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează actele normative.
Cine ia banii
În investigația pe care am publicat-o la sfârșitul săptămânii trecute, am prezentat și sumele pe care le-au încasat asociațiile în cadrul ajutorului de stat privitor la cărțile de rasă. Le reamintim aici:
• Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental din Brașov
– 127.347 de capete de vaci în asociație care aparțin la aproape 2.500 de fermieri, rezultând o medie de 50 de vaci pe fermă. Primește:
– 3,8 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 10,2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 14 milioane de lei primite anul trecut de la stat în cadrul acestui ajutor de stat
• Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România
– 77.755 capete de bovine în asociație care aparțin la 1.200 de fermieri, rezultând o medie de 64 de vaci pe fermer.
– 2,3 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 6,2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 8,5 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă
• Asociația Crescătorilor de Vaci “Holstein Ro” (HoRo)
– 23.884 de capete de bovine în asociație care aparțin la aproximativ 60 de fermieri, rezultând o medie de 398 de nimale. Primește
– 0,7 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 1,9 milioane de lei pentru controlul operativ al producție (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 2,6 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă
• Restul de trei asociații mai mici (Asociația Aberdeen Angus România din Sibiu, Asociația Crescătorilor de Taurine Brună-Schwyz, Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din Suceava)
– 25.071 de capete de bovine în asociații, nu avem date suficiente legat de numărul de membri din fiecare, fiind asociația mai noi. Primesc:
– 0,75 milioane de lei pentru registrul genetic (30 de lei pentru fiecare animal)
– 2 milioane de lei pentru controlul operativ al producției (80 de lei pentru fiecare animal)
Total: 2, 75 milioane de lei, bani primiți de la stat în cadrul ajutorului privind cărțile de rasă
Cum ajung 1, 4 milioane de euro pentru un soft de evidență
Banii pentru Registrul Agricol al asociațiilor ACVBR și AGCTR, ar trebui să ajungă într-un soft denumit Pedigriu, cu care lucrează ACVBR. În acest program sunt trecute datele de identitate ale tuturor vacilor care sunt din specia Bălțată Românească și cam jumătate din capetele de Holstein Românesc. A doua jumătate a exemplarelor acestei specii, Holstein, sunt trecute în al doilea registrul genealogic care există în România și care aparține Asociației Crescătorilor de Vaci HoRo.
Altfel spus, statul oferă un ajutor financiar de 30 de lei pentru actualizarea și întreținerea acestor două softuri cu care țin evidența ACVBR și HoRo.
Din sumele plătite de bugetul de stat prin Ministerul de Finanțe, via Ministerul Agriculturii, pentru datele de Registru Genealogic rezultă că cele două asociații (ACVBR și AGCTR) care utilizează softul Pedigriu – www.pedigriu.ro au primit suma de 6,1 milioane de lei (3,8 milioane direct către ACVBR și 2,3 milioane prin AGCTR). Tradus în moneda Uniunii Europene, rezultă o sumă de 1,4 milioane de euro (la un curs de 4,55 leu/euro).
La rândul său, HoRo a primit 700.000 de lei (altfel spus o sumă de 150.000 de euro) pentru întreținerea softul propriu și pentru actualizarea datelor primite de pe teren în urma controalelor operative ale producție (COP) pentru care statul plătește 80 de lei pentru fiecare verificare pe teren tuturor asociațiilor.
Ionuț Lupu, directorul organizației, ne-a asigurat că în acest HoRo tocmai se află într-un proces de updatare a propriului soft, investiție de câteva zeci de mii de euro. Pe lângă întreținerea softului, Lupu ne-a explicat că se mai cheltuie anual alte zeci de mii de euro pe cheltuielile cu personalul și partea tehnică.
HG-ul care dă banii la asociații și nu la fermieri
La sfârșitul anului 2014, pe 30 decembrie, executivul condus de Victor Ponta a emis Hotărârea de Guvern nr. 1.179 privind un ajutor de stat, acordat între 2015-2020, destinat sectorului zootehnic. Mai exact, de la bugetul public, se acordau bani pentru fermieri, fără însă ca banii să ajungă vreodată la aceștia, pentru a se realiza evidența și, apoi, ameliorarea genetică a bovinelor din România. Programul a fost denumit al Cărților de Rasă, mai exact informațiile privind familia și sănătatea unei vaci sunt înregistrate în softuri speciale și formează un fel de cărți de identitate și medicale ale animalelor.
Mai precis, fermierii beneficiază în urma HG 1.179/2014 de servicii de control periodic necesar ameliorării genetice (denumit COP – controlul oficial al producțiilor), dar și de înregistrare într-un Registrul Genetic (RG), servicii care erau plătite de stat. Acest sprijin financiar era acordat, conform hotărârii executivului, doar fermierilor care erau constituiți ca persoane juridice (asociații, firme, persoane fizice autorizate).
Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal este de maximum:
• (Pentru efectuarea în fiecare fermă a COP) 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lapte, şi 20 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline.
• (Pentru înregistrarea descendenților unui animal în RG) 30 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine.
În privința bovinelor, aceste servicii erau realizate de șase asociații, dintre care trei sunt mai importante, organizații care erau atestate de Ministerul Agriculturii prin Agenția Națională de Zootehnie (ANZ), instituție condusă de Lelior Iacob.
NOTĂ: Dintr-o regretabilă eroare, în articolul inițial publicat pe site-ul www.agrointel.ro, numele softului folosit pentru gestionarea activității ce ține de cărțile de rasă utilizat cu precădere pentru efectivele înscrise în ACVBR, a apărut greșit ”Pedigree” în loc de ”Pedigriu”. Am corectat această informație eronată, precum am inclus și un link către site-ul respectivului serviciu de tip soft pentru a înlătura orice eventuală confuzie.
