LOVITURĂ DURĂ pentru MINISTRUL CARE VREA SĂ DEA LIBER LA VÂNAREA A 140 DE URȘI!
agrointeligenta.ro -
Un nou scandal în jurul ordinului prin care ministrul Mediului Grațiela Gavrilescu vrea să permită vânarea a 140 de urși și 97 de lupi. Reprezentanta guvernului nu are parte de proteste în stradă, ci a primit o altfel de lovitură din partea unei organizații conduse de Marius Marinescu, fost senator și un cunoscut militant pentru drepturile animalelor. În numele Federației pentru Protecția Animalelor și Mediului, Marinescu, în calitate de președinte fondator, și Dan Trifu, un prim-vicepreședinte al ONG-ului, au depus o plângere penală împotriva Grațielei Gavrilescu.
Dacă unele dintre organizațiile care apără drepturile animalelor s-au rezumat doar la a protesta prin comunicate postate în mediul online, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM) a ales o formă mult mai dură, formulând o plângere penală împotriva ministrului Mediului, depusă la Parchetul de pe lângă ÎCCJ şi DNA.
Plângerea vine după ce ordinul ministerial pentru uciderea a 140 de urși și 97 de lupi a fost semnat vineri, 1 septembrie, de ministrul Mediului și a fost trimis către Monitorul Oficial pentru publicare. Măsura este așteptată mai ales de crescătorii din zonele de munte care reclamă că în ultima perioadă s-au înmulțit atacurile animalelor sălbatice.
Către:
PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
si
DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE
Federația pentru Protecția Animalelor si Mediului (FPAM), GIF 29517677, organizatie nonguvemamentala, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la București, str.Heleșteului nr.3, Sector 1,
formuleaza prezenta
PLANGERE PENALA
privind condițiile de emitere ale Ordinul de Ministru (al Mediului) pentru aprobarea nivelului de interventie în cazul speciilor de ursi si lupi, în interesul sanatatii si securitatii populatiei si în scopul prevenirii unor daune importante, de catre dna. Ministru — Gratiela GAVRILESCU.
Considerand ca prin modul — vadit ilegal — in care a fost emis acest Ordin, au fost incalcate in mod esential dispozitiile Internationale 1 si nationale ce reglementeaza protectia speciilor de urs si lup, fiind astfel in prezenta unui abuz in serviciu si instigarea publica la savarsirea de infractiunii (art.368 alin. 2 C.Pen.) respectiv, instigarea la savarsirea infractiunii prevazuta si sactionata la art. 25 din Legea 205/2004 privind protectia animalelor republicata (uciderea, fara drept a unui animal).
EXPUNEREA FAPTELOR:
La data de 01 sept.2017, a fost facut public faptul ca, ministrul Mediului, dna. Gratiela Leonida Gavrilescu, a emis Ordinul de Ministru ( al Mediului) pentru aprobarea nivelului de interventie în cazul speciilor de ursi si lupi, în interesul sanatatii si securitatii populatiei si în scopul prevenirii unor daune importante.
In cuprinsul OM se confera la art. 2 aprobarea numarului maxim de derogari aplicabile la nivel national în anul 2017 în cazul speciilor urs si lup, dupa cum urmeaza: a) urs (Ursus arctos)—140 exemplare; b) lup (Canis lupus) — 97 exemplare;
Ordinul, potrivit infomatiilor publice, este insotit si de o expunere de motive care prezinta circumstantele ce impun acesta masura ‘exceptionala’.
In niciunul dintre aceste doua documente (Ordinul si Expunerea de motive) nu se prezinta o situatie concreta, ci numai aspecte evazive, precum ca: au fost depuse ‘foarte multe sesizari’ — neurmate de nici o investigate, si ca, se platesc despagubiri, injuste, deoarece ‘În cazul unei vaci de lapte ucise de urs sau lup, la calculul despagubirii se ia in considerare valoarea acesteia, nu si a laptelului pe care îl producea si a vitelului pe care ar fi urmat sa îl aiba’.
In plus, nu se analizeaza vreo alta solutie mai putin ‘ extrema’ si care sa fie satisfacatoare, in contextul in care, dupa cum vom arata, exista obligatia legala de a fi analizate astfel de posibilitati. Mai mult, asemenea solutii, avansate de catre Organizatiile Neguvernamentale, au fost ignorate.
Incalcad dispozitiile legale (ce urmeaza a fi expuse) care stabilesc in mod clar, previzibil si accesibil, conditiile in care se pot acorda astfel de derogari, in mod cert, ministrul Mediului si cei care au elaborat acest act normativ si-au exercitat atributiile de serviciu in mod defectuos, astfel cum acesta notiune a fost interpretata de catre Curtea Constitutionala, respectiv, cu incalcarea legii.
I. Temeiul Juridic al sesizarii:
Conform art. 297 C.Pen., abuzul in serviciu reprezinta fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, nu îndeplineste un act sau il îndeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de coruptie, ce potrivit art. 1 se aplica si celor: ‘a) care exercita o functie publica, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autoritatilor publice sau instituțiilor publice’, de asemenea, prevede ca ‘sunt obligate sa indeplineasca indatoririle ce le revin din exercitarea functiilor, atributiilor sau insarcinarilor încredintate, cu respectarea stricta a legilor și a normelor de conduita profesionala, și sa asigure ocrotirea și realizarea drepturilor și intereselor legitime ale cetatenilor, fara sa se foloseasca de functiile, atributiile ori insarcinarile primite, pentru dobandirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite’ — articolul 2.
Prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstituționalitate și a constatat ca dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constitutionale în masura în care prin sintagma ‘îndeplinește în mod defectuos’ din cuprinsul acestora se întelege ‘îndeplinește prin încalcarea legii’
Raportat la situatia sesizata:
1 Prin LEGEA Nr. 13 din 11 martie 1993 Romania a aderat la Convenția privind conservarea vieții salbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna, la 19 septembrie 1979, data de la care dispozitiile acestei Conventii, fac parte din corpul legislativ intern, devenind obligatorii, avand valoare de ‘lege’ in ierarhia actelor normative 2.
Scopul acestei ‘legi’ este unul clar determinat, respectiv, asigurarea conservarii florei și faunei salbatice și habitatelor lor naturale, în special a speciilor și habitatelor a caror conservare necesita cooperarea mai multor state, și promovarea unei astfel de cooperari-art.1
Iar la Articolul 6, se instituie o serie de interdicti cu privire la ‘speciile de fauna salbatica enumerate în anexa nr. II’, respectiv se interzice a) orice forma de capturare intentionata, de deținere și de ucidere intentionata; b) degradarea sau distrugerea intentionata a locurilor de reproducere sau a zonelor de repaus; c) perturbarea intentionata a faunei salbatice, mai ales în perioada de reproducere, de dependenta și de hibernare, în asa fel încat perturbarea sa aiba un efect semnificativ în ce privește obiectivele prezentei conventii; d) distrugerea sau culegerea intentionata a oualor în natura sau deținerea lor, chiar goale;e) deținerea sau comercializarea interna a acestor animale vii sau moarte, inclusiv a animalelor naturalizate, și a oricarei parti sau produs al lor, ușor identificabil, obținut din animal, cand aceasta masura contribuie la eficacitatea dispozițiilor prezentului articol.
2. Totodata, prin Legea nr LEGE nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanței de Urgența a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei salbatice, privind transpunerea Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de flora și fauna salbatice, se prevede ca:
Art. 33 1) Pentru speciile de plante și animale salbatice terestre, acvatice și subterane, cu exceptia speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute în anexele nr. 4 A și 4 B, precum și speciile incluse în lista roșie naționala și care traiesc atat în ariile naturale protejate, cat și în afara lor, sunt interzise: a) orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, Facem precizarea ca atat speciile Ursus arctos (Urs brun) cat si lup (Canis lupus) fac parte din anexa 4A.
Art. 38 (1) Prin excepție de la prevederile art. 33 alin. (1)-(4) și ale art. 37 alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protecția mediului stabilește derogari, prin Ordin al conducatorului acesteia, cu avizul Academiei Romane, cu condiția sa nu existe o alternativă acceptabila, iar masurile derogatorii sa nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabila în arealul lor natural și numai în urmatoarele situații: a) în interesul protejarii faunei și florei salbatice și al conservarii habitatelor naturale; b) pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice, padurilor, pescariilor, apelor și altor bunuri; c) în interesul sanatații și securitatii publice sau pentru alte ratiuni de interes public major, inclusiv de natura sociala sau economica, și pentru consecințe benefice de important fundamentală pentru mediu; d) în scopuri de cercetare științifica și educate, de repopulare și de reintroducere a acestor specii, precum și pentru operatiuni de reproducere necesare în acest scop, inclusiv pentru răspandirea artificiala a plantelor; e) pentru a permite, în condiții strict controlate, într-o maniera selectiva și într-o masura limitata, prinderea sau deținerea unui numar limitat și specificat de exemplare din speciile prevazute în anexele nr. 4 A și 4B.
Norma legala permite si anumie derogari de la regula inscrisa la art. 6, care insa sunt permise in anumite conditii, ce sunt inscrise la art. 9
1. Cu condiția sa nu existe o alta soluție satisfacatoare și derogarea sa nu dauneze supravietuirii populatiei implicate, fiecare parte contractanta poate sa faca derogari de la dispozițiile art. 4, 5, 6, 7 și de la interdicția de utilizare a mijloacelor avute în vedere la art. 8: — în interesul protectiei florei și faunei; — pentru a preveni producerea de pagube importante culturilor agricole, septelului, padurilor, fondului piscicol, apelor și altor forme de proprietate; — în interesul sanatații și securitatii publice, securitatii aeriene sau altor interese publice prioritare; — în scopuri de cercetare și de educate, de repopulare, de reintroducere ca și pentru creștere;—pentru a permite, în conditii strict controlate, pe o baza selectiva și într-o anumita masura, capturarea, deținerea sau orice alta exploatare judicioasa a anumitor animale și plante salbatice în numar redus. 2. Parțile contractante vor prezenta Comitetului permanent un raport bianual asupra derogarilor facute în virtutea paragrafului precedent.
De remarcat ca speciile de urs si lup, vizate de OM, se regasesc in anexa U a Legii (Conventiei, ratificate) si prin urmare, conditiile de derogarea sunt cele expres si limitative prevazute la art. 9.
În acest context legislativ, a fost emis Ordinul de Ministru ( al Mediului) pentru aprobarea nivelului de interventie în cazul speciilor de ursi si lupi, în interesul sanatatii si securitatii populatiei si în scopul prevenirii unor daune importante.
Si care, la Art. 2 alin. (1) prevede ca : in vederea atingerii obiectivelor stabilite la art. 1 alin. (1), se aproba numarul maxim de derogari aplicabile la nivel national în anul 2017 în cazul speciilor urs si lup, dupa cum urmeaza: a) urs (Ursus arctos) — 140 exemplare; b) lup (Canis lupus) — 97 exemplare;
Circumstantele ce justifica emitere OM si totodata, conditiile in care a fost emis acest act normative, se regasesc in cuprinsul expunerii de motive’ unde, se arata ca necesitatea acestei masuri, este impusa de faptul ca:
— Numai în ultimele luni, la MM si la institutiile din subordinea acestuia s-au adunat foarte multe sesizari cu privire la situatii care au dus la pierderea sau punerea in pericol a vietii oamenilor, a integritatii lor corporale, sau au dus la distrugerea culturilor agricole, la pagube in sectorul zootehnic, la distrugerea unor bunuri materiale, precum si faunei salbatice de pe fondurile cinegetice (cerb, caprior, mistret,, capra neagra, etc.). De asemenea, numai in 2017 MM a platit cca. 600 de dosare pentru despagubiri, care se ridica la peste 1.500.000 lei. Peste 70 de dosare se afla in lucru in prezent. Cu titlu de exemplu, numai RNP-Romsilva a evaluat pagube de peste 540 000 de euro cauzate de carnivore in ultimul an pe fondurile pe care le are in gestiune (numai 12,3% din fondurile cinegetice ale României), fara luarea in calcul a distrugerilor cauzate livezilor de pomi si arbusti fructiferi, garduri, imprejmuiri, grajduri si anexe gospodaresti, pubele de gunoi, alte bunuri ale populatiei. Trebuie mentionat ca despagubirile acopera exclusiv dauna constatata, nu si pierderile asociate acesteia. De exemplu, in cazul unei vaci de lapte ucise de urs sau lup, la calculul despagubirii se ia in considerare valoarea acesteia, nu si a laptelului pe care il producea si a vitelului pe care ar fi urmat sa il aiba. La fel in cazul unei culturi agricole. Se ia in calcul valoare semintei utilizate, a lucrarilor de pregatire a solului, de semanare, de ingrijire, nu valoarea recoltei care ar fi trebuit sa se obtina daca nu ar fi fost distrusa. In urma numeroaselor audiente solicitate la MM si a dezbaterilor si analizelor efectuate la nivel de minister (ex. Dezbaterea organizata de MM cu factorii interesati din data de 14 iunie 2017, intalnirea din 5 iulie 2017 cu delegatia protestatarilor din judetele Harghita, Covasna, Mures si Brasov, cu specialisti din mediul academic si din cercetare, cu reprezentanti ai organizatiilor de mediu cu expertiza in domeniul conservarii populatiilor de carnivore mari, etc.), s-a ajuns la concluzia ca pe termen scurt trebuie adoptate masuri urgente de gestionare eficienta a animalelor care genereaza probleme, intrucat interdictia actuala a vanatorii nu rezolva problema.
Nici in cuprinsul expunerii de motive si nici in Ordinul de Ministru nu se face referire la vreo posibila ‘solutie satisfacatoare’ care, eventual, sa fi fost analizata si apreciata ca inoportuna/inadecvata fata de circumstantele ce au impus acest Ordin.
Reamintim ca, in puterea principiului ierarhiei actelor normative, un Ordin al Ministrului putea si trebuia sa fie emis cu respectarea expresa si in aplicarea unei Legi normativ superioara acestuia 3.
Precizam ca, din interpretarea art. 9 din Lege, rezulta cu claritate ca emiterea unei astfel de derogari, se poate face numai atunci cand ‘nu exista o alta soluție satisfacatoare’ fapt care stabileste obligatia ferma, in sarcina organului emitent, de a identifica astfel de solutii si apoi, motivate in mod adecvat, a le inlatura ca ‘nesatisfacatoare’.
De remarcat ca astfel de solutii alternative, absolut rezonabile, au fost prezentate de catre mai multe ONG-uri, dar care nu au fost luate in considerare. 4
De altfel, Ordonanta nr. 57/2007 Art.38 alin. 4 referindu-se la aceste alternative, prevede in mod expres ca ele trebuie sa fie identificate si apoi respinse, autoritatea avand obligatia intocmirii unui raport, catre organismul European in care trebuie sa indice ‘soluțiile alternative care au fost respinse și datele științifice de fundamentare’.
Or, in conditiile in care au fost ignorate in mod absolut aceste solutii alternative, este cert ca Ordinul a fost emis cu incalcarea esentiala a legii, fapt ce subsumeaza (activitatea emitentiilor) in elementul material al infractiunii de abuz in serviciu, cat timp actul a fost indeplinit in mod defectuos.
Cat priveste urmarea produsa, desi, pana la data sesizarii organelor judiciare, inca nu a fost pus in executie acest act, este cert ca aceste derogari vadit nelegale creeaza un prejudiciu/sau sunt in masura sa prejudicieze nu doar interesele unei singure persoane fizice, cum norma de incriminare o cere, ci interesele intregii societati, cata vreme protejarea faunei reprezinta o chestiune de interes public general.
Sub acest aspect, orice exemplar din speciile protejate, face parte din patrimoniul natural care, in definitia sa legala (art. 4 pet. 15 din OUG 57/2007), reprezinta: ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, ale caror importanta și valoare ecologica, economica, știintifica, biogena, sanogena, peisagistica și recreativa au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitații biologice floristice și faunistice, al integritafii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal și animal, precum și pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare.
Rezulta, asadar, ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, fapta prevazuta si sanctionata de art. 297 C.penal, fapta care, fata de calitatea emitentului, in raport cu disp. Art. 1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, apreciem ca intra in competenta de urmarire a DNA.
In continuare, fata de imprejurarea ca prin acest Ordin de Ministru se confera posibilitatea ‘recoltarii’ — uciderii acestor specii de ursi, apreciem ca fapta constituie o veritabila instigare la savarsirea unor astfel de acte, care, fata de argumentele sus redate, ar fi contrare legii, context in care am fi in prezenta infractiunii prevazuta la art. 25 din Legea 205/2004 privind protectia animalelor republicata (uciderea, fara drept a unui animal), si cum instigarea este publica, fapta intruneste si elementele constitutive ale infractiunii de ‘ instigarea publica la savarsirea de infractiuni’, prevazuta la art. 368 Cod Penal, conform caruia (1) Fapta de a
îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, sa savarseasca infractiuni se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savarsirea careia s-a instigat. (2) Daca fapta prevazuta în alin. (1) este comisa de un functionar public, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la savârsirea careia s-a instigat.
in raport cu toate acestea, va solicitam efectuarea de cercetari fata de cele sesizate, si tragerea la raspunderea penala a autorilor.
1. Directivei Consiliului 92/42/CEE privind conservarea habitateior naturale și a speciilor de fauna și flora salbatica pentru a evita astfel de evenimente neplacute masura uciderii animalelor salbatice fiind pe placul mafiei vânătorilor. ‘Statele membre iau măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor naturale si a habitatelor speciilor, precum și perturbarea speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii, în masura in care perturbarile respective ar putea fi relevante in sensul obiectivelor prezentei directive.’
2. Conform art. 11 alin. 2 din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern
3 Articolul 4 din LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnica legislative pentru elaborarea actelor normative sub b marginala ‘Ierarhia actelor normative’ prevede ca: (1) Actele normative se elaboreaza în functie de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publica competenta sa le adopte. (2) Categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituția României, republicata, si prin celelalte legi. (3) Actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotararilor Guvernului se emit în limitele si potrivit normelor care le ordona. Inițerea actelor normative
4. cum ar fi implementarea de masuri de prevenire a conflictelor cu animalele salbatice, caini la stana, garduri electrice, repelente etc. Nici macar sistemul de compensatii, existent în acest moment, nu functioneaza eficient http://www.digi24.ro/stiri/wwf-ministerul-mediului-propune-impuscarea-a-aproape-1-700-de-animale-salbatice-strict-protejate-576405
Cu stima,
Marius Marinescu,
Presedintele Fondator FPAM
Dan Trifu, Prim-vicepresedinte FPAM
