BILE ALBE ȘI BILE NEGRE pentru CAMPIONI
Horia-Victor Hălmăjan -
În ultimul timp cuvântul campion utilizat în presa agricolă a devenit un sinonim al performanței și în domeniile specifice acestui sector, fermierii cu rezultate foarte bune, fiind răsfățăți cu acest apelativ.
La începutul lunii august a fost rândul firmei Rapool să-și desemneze campionii. Într-un concurs original, 9 tehnologi din fermele din sudul țării au fost invitați să elaboreze itinerare tehnice la cultura rapiței folosind hibrizii firmei organizatoare și o parte din inputuri de la BASF, companie partener, astfel încât să se obțină un profit maxim. Concursul, dotat cu premii a fost organizat într-o fermă din judeţul Ialomiţa.
Opinia mea este că obiectivul real al acestui concurs a fost acela de a arăta potențialilor clienți ai Rapool, că prin tehnologii bine alese, se pot obține:
• producţii de peste 4 t/ha și
• o diferență mare între venituri și cheltuielile materiale, de peste 4000 lei/ha.
depășind în același timp unele constrângeri tehnologice, existente sau nu la hibrizii Rapool.
Aceste posibile constrângeri se referă la semănatul timpuriu (20 august), în condițiile în care există recomandarea ca unii hibrizi prezenți pe piață, să fie semănați mai târziu, până la 30 septembrie, sau la alungirea hipocotilului toamna.
Cele 8 tehnologii validate au arătat că hibrizii Rapool sunt productivi (4000-4500 kg/ha) și profitabili (3200-4075 lei/ha).
O surpriză foarte mare am avut atunci când, analizând rezultatele obținute am aflat că primii doi clasați în ordinea mărimii „profitului” sunt specialiștii care au propus (din cauza unor greșeli de comunicare), cele mai mici doze de azot, dar acest lucru nu a afectat semnificativ, aparent paradoxal, nivelul producţiei.
Care este schepsisul?
– Anul acesta, unul foarte bun pentru rapiţă, mulții fermieri au obținut producții de 4-5 t/ha, folosind doze mari de azot (140-230 kg N/ha).
– Știind că pentru a produce o tonă de seminţe plantele de rapiţă absorb 70 kg N/ha (Terres Inovia), înseamnă că azotul din sol a avut un rol hotărâtor în obținerea unor producţii atât de mari.
– În sol pot exista cantități mari de azot mineral. Analizele de sol făcute în Insula Mare a Brăilei au arătat că în solurile unității, cantitatea de azot mineral poate fi în anumite momente foarte mare (150 kg N/ha).
– Rapiţa are o mare capacitate de absorbție a azotului din sol, fiind denumită o „pompă de nitrați”, sau „capcană pentru nitrați”, din acest motiv fiind utilizată în strategiile de „înverzire”. Aceasta înseamnă că poate „stoarce” solul de azot.
– După depășirea pragului de 330 kg N/ha absorbite, nivelul producţiei nu mai depinde de azot (Terres Inovia). Acest lucru este evident atunci când în sol există mult azot mineral. Indiferent de doză (72-229 kg N/ha), producţiile au fost foarte apropiate, diferența fiind de numai 165 kg/ha la o diferență de 157 kg N/ha.
Cea mai „profitabilă” variantă tehnologică în concursul Rapool (4.075 lei/ha), a fost cea în care, cu 72 kg N/ha (30 kg N/ha toamna, din 200 kg/ha complexe 15:15:15 și 42 kg N/ha primăvara din 200 kg/ha sulfat de amoniu), s-au obținut 4392 kg/ha. Dintr-o greșeală de comunicare, nu s-au aplicat 200 kg uree/ha, cantitate prevăzută a fi administrată în a doua tranșă. În schimb s-au utilizat îngrăşăminte foliare care au costat cât 200 kg uree/ha.
Vă rog să vă spuneți părerea despre următoarele aspecte:
1. Ce fel de tehnologii trebuie să utilizăm: pentru obținerea profitului maxim, sau a unui „profit în condiții de durabilitate”, să zicem. Daca facem abstracție de faptul că în cazul de față, doza de azot nu a fost micșorată intenționat, întrebarea este: care variantă este de preferat, utilizarea îngrăşămintelor solide în cantități mari (200 kg/ha), sau a celor foliare (2-3 l/ha). Dacă cele 200 kg uree/ha ar fi fost aplicate, doza de azot folosită în tehnologia câștigătoare, ar fi fost de 165 kg N/ha, o valoare pe care o putem considera potrivită pentru agricultura durabilă.
2. Un alt aspect de remarcat. În tehnologia câștigătoare se propune 30 kg P2O5/ha și 30 kg K2O/ha. Pentru o producţie de 4 t/ha, rapiţa absoarbe 100 kg P2O5/ha. De ce atât de puțin fosfor?
3. Cum oprim risipa de azot? Îngrăşămintele aplicate primăvara completează necesarul de azot pe care îl au plantele după ce l-au absorbit pe cel din sol. Dacă plantele au absorbit mult azot și au biomasa epigee la intrarea și la ieșirea din iarnă în jur de 4 kg/mp, pentru o producţie de 4,4 t/ha pe soluri profunde, este nevoie de numai 70 kg N/ha. În acest caz, prin doze mai mari de 70 kg N/ha, am făcut risipă de acest element. Din păcate nu mai putem afla acum cât azot absorbiseră plantele, dar acestea erau destul de mari, după cum se vede în imaginea de mai jos.
