ÎNALȚI OFICIALI la Conferința ”NĂMOLUL DE EPURARE – OBLIGAȚIE DE MEDIU sau OPORTUNITATE”. CONCLUZIILE unei DEZBATERI UTILE pentru FERMIERI!
Andreea Elefterie -
Problematica utilizării nămolurilor din stațiile de epurare ca îngrășământ în agricultură a fost abordată în cadrul conferinței „Nămolul de epurare – Obligație de mediu sau oportunitate”, organizate la București, joi, 21 septembrie. Conferința a adus la un loc miniștrii, foști miniștri, reprezentanți ai companiilor de epurare a apelor, cadre didactice, cercetători și multe alte persoane interesate de gestionarea nămolurilor din România. Partener al conferinței a fost Clusterul ”Start Inovare!”
Profesorul universitar doctor ing. Vladimir Rojanschi, membru fondator și președinte al Asociației Române de Mediu, a fost moderatorul discuțiilor ce au avut loc în cadrul conferinței și a atras atenția asupra faptului că nămolul provenit din stațiile de epurare este o problemă care necesită implicarea Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii și Ministerului Sănătății.
„Utilizarea acestui nămol este o problemă în cadrul Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătății. Și atunci, sigur trebuie să avem o discuție din acest punct de vedere și o legislație corespunzătoare. Lucru pe care trebuie sau putem să-l facem numai cu sprijinul Parlamentului”, a subliniat profesorul.
Cuvântul de deschidere a aparținut ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, care a arătat că nămolul de epurare este o oportunitate de afaceri în România.
”Nămolul este un factor nu numai de poluare, ci poate să fie și o oportunitate de afaceri. Astăzi în calitate de ministru al mediului, și nu de vicepremier, vă spun niște lucruri pe care cred că ar trebui să le avem în vedere în perioada următoare. Și mă bucur că sunt aici reprezentanți ai Apelor Române și cu certitudine într-o viitoare dezbatere îi vom aduce la masă și pe cei de la Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii. Pentru că vorbim în fiecare zi de deșeuri și suntem exact în situația în care ne aflam și acum 27 de ani. În situația în care deșeurile municipale și industriale din România au ajuns să fie procedură de infringement la Comisia Europeană, să fim trimiși la Înalta Curte pentru că nu am fost în stare, de niște ani buni, să implementăm procedurile pentru ca aceste deșeuri să le valorificăm și să nu mai producem deșeuri și să le ducem la groapă. Astăzi, ajungem la un alt deșeu care este un pic la limită pe deșeul propriu-zis pe directive europene și partea care ține de producerea nămolului în apele uzate. Vorbim de fapt tot despre un factor poluator, dar pentru că, în primul rând, sunt liberal și iubesc foarte mult tot ce înseamnă dezvoltarea economiei în România, mă gândesc că este o oportunitate ca, în perioada următoare, acest nămol să devină o oportunitate pentru oamenii de afaceri”, a menționat ministrul Mediului care are și calitatea de vicepremier.
Președintele Asociației Române a Compostului (ARC), Valentin Feodorov, a fost prezent la conferința de la București și a început cuvântarea prin a atrage atenția asupra faptului că România este una dintre cele trei țări care nu au o legislație în ceea ce privește compostul și a explicat motivele care au dus la formarea asociației pe care o conduce.
„Pentru această conferință noi am dori să atragem atenția asupra faptului că astăzi România se numără printre cele 3 țări care nu au niciun fel de legislație în domeniul compstului. Suntem noi, bulgarii și Cipru. De ce s-a înființat asociația noastră? Pentru că nivelurile de degradare ale terenurilor în țara noastră și în Europa sunt în creștere. Pentru că utilizarea haiducească, aș putea spune, a nămolurilor de la stațiile de epurare, prin împrăștierea lor neregulată pe terenurile agricole, poate polua grav, poate duce la poluarea pânzei de ape freatice, poate contamina grav terenuri și poate avea consecințe deosebite asupra sănătății oamenilor”, a explicat Valentin Feodorov.
Ordinul 344/2004, care permite împrăștierea nămolurilor cu condiția ca acestea să se încadreze în limita de metale grele impuse prin directive, a fost și el adus în discuție, iar Valentin Feodorov a vorbit despre cum ARC a propus îmbunătățiri ale acestuia.
„Tendințele europene în ceea ce privește tratarea nămolurilor ar fi în primul rând că se interzice utilizarea nămolurilor netratate în agricultură și se recomandă o prudență în utilizarea chiar a compostului care rezultă din nămolurile tratate. Asociația noastră a sugerat sugestii pentru îmbunătățirea ordinului 344/2004. Acest ordin, pentru cunoscători este cel care permite operatorilor de apă să împrăștie nămolul cu condiția ca aceste nămoluri să se încadreze în limita de metale grele impuse prin directive și prin ordine. Ceea ce nu prevede acest ordin și asupra căruia noi atragem atenția, ar fi prezența virușilor, bacteriilor și care pot avea efecte extrem de grave asupra plantelor, animalelor și în general asupra oamenilor. Prin urmare, noi am elaborat anul trecut, am finalizat și am trimis autorităților statului și la Ministerul Mediului și la Ministerul Agriculturii și la Ministerul Sănătății o propunere de îmbunătățire a ordinului 344 prin prevederea de măsuri de biostabilizare a acestor nămoluri, astfel încât nivelul de agenți patogeni periculoși să fie controlat”, a spus Valentin Feodorov.
ARC își propune de asemenea constituirea unui grup de lucru în cadrul Ministerului Mediului care să se ocupe de elaborarea legislației în ceea ce privește compostul, în urma unei inventarieri a instalațiilor de compost din România.
„Am început să lucrăm și am trimis și o invitație la Ministerul Mediului, am cerut o întâlnire cu doamna ministru, cu doamna viceprim-ministru ca să-i propunem constituirea unui grup de lucru în cadrul ministerului. Un grup de lucru cu care să începem să elaborăm, să lucrăm pentru legislația în domeniul compostului. Pentru că așa cum o să vedem mai departe, noi am făcut o inventariere a instalațiilor de compost în România sau în curs de realizare până la sfârșitul acestui an și vestea cu adevărat bună este că noi chiar avem astăzi circa 1,5 milioane de tone capacitate de compostare. Vestea mai puțin bună este că 55% din aceste instalații, din această capacitate de compostare nu este utilizată, pentru că autoritățile locale nu și-au ales operatori. Deci sunt stații de compostare făcute pe bani europeni, sunt la cheie, sunt cu fundițe pe ele și nu au operatori. O veste mai puțin bună este că presupunând că cu niște eforturi s-ar putea pune în funcțiune, s-ar putea alege operatorii, se vor produce 1,5 milioane tone de compost. Ce vom face cu el? Pentru că noi nu avem legislație, nu avem normativ pentru stabilirea calității și a locului în care poate fi utilizate acest compost”, a explicat Valentin Feodorov.
Președintele ARC a vorbit și despre construirea unor biodigestoare, care este umbrită de asemenea de lipsa unei legislații.
„Suntem pe cale să repetăm această greșeală în programul național de gestiune a deșeurilor, prevăzut de execuția a 30 de biodigestoare. Este o chestie excepțională, deosebită, o salut. Problema este că nu avem nici aici niciun fel de legislație. Probabil cu eforturi se vor construi aceste biodigestoare și după aia vom constata că și aici avem o lipsă de legislație. Și este bine de acum să pornim și să avem chiar prevederi în Programul Național de Gestiune a Deșeurilor să se completeze legislația pe biodigestoare. Noi insistăm și am trimis completări și la Minister și la PNGD și am insistat ca în PNGD să avem prevederi express în ceea ce privește finalizarea, actualizarea strategiei naționale a nămolurilor. și în baza ei să se elaboreze un plan național pentru gestiunea nămolurilor care să fie parte componentă a Programului Național General de Gestiune a Deșeurilor”, a adăugat președintele ARC.
Valentin Feodorov a adus în discuție și falsa publicitate a unor companii de epurare a apei și a contrazis așa-zisele minuni realizate de nămolul provenit din stațiile de epurare aducând exemple procesele care au loc în SUA.
„În ultima vreme am constant o tendință a operatorilor a unor companii de apă, care își fac publicitate și spun: Am împrăștiat 500 de tone și a crescut producția și fermierii sunt fericiți. Este o mare eroare. Noi am urcat și pe site-ul nostru un material cu ce efecte complicate juridice pot apărea în momentul în care se constată contaminarea unor terenuri agricole și sunt procese îndelungate. Avem exemple de procese în SUA și acolo este legislație, procese de 10 ani între fermieri și autoritățile statului. Suntem foarte interesați să venim alături de autoritățile statului, alături de companiile de apă să găsim cea mai bună soluție pentru ca acest nămol, care este până la urmă și un deșeu biodegradabil să poată fi utilizat ecologic, eficient și în folosul nostru, al tuturor”, a conchis președintele ARC, Valentin Feodorov.
Deputatul Florin Popa, membru al Comisiei de mediu și echilibru ecologic a fost și el prezent la eveniment. Acesta a declarat că având o experiență vastă în acest domeniu și fiind la curent cu problemele ce îi preocupă pe operatorii stațiilor de epurare, a vrut să știe cum va soluționa Ministerul Mediului problemele legate de utilizarea nămolurilor.
„Vin după o experiență în administrația locală și cred că acum în calitate de deputat în Comisia de mediu și echilibru ecologic pot sprijini în continuare activitatea în acest domeniu, fiind în cunoștință de cauză cu ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în momentul de față cu acest sector. Vreau să spun că încă de la audierea doamnei ministru în Comisia de mediu și echilibru ecologic, i-am adresat o întrebare cu nămolul și cum are intenția Ministerul Mediului să rezolve această problemă, care pe mulți dintre operatorii generali îi preocupă în mod deosebit, știu preocupările asociației de la diectorul general de la Galați, de la domnul Gelu Stan, cu care am o relație privilegiată și în permanență am ținut legătura în acest domeniu”, a explicat deputatul.
Florin Popa a vorbit și despre preocuparea Comisiei de mediu și echilibru ecologic în ceea ce privește problemele de mediu, dar și găsirea soluțiilor și asigură că Ministerul Mediului beneficiază de tot sprijinul acestora. Totodată la nivelul comisiei sunt realizate periodic dezbateri, iar membrii acesteia efectuează chiar și deplasări pentru a vedea personal ce se întâmplă în acest sector.
„Vreau să vă spun că la nivelul Comisiei de mediu și echilibru ecologic în Camera Deputaților există o preocuparea permanentă pe subiectele legate de mediu, deșeuri și modalitățile în care le putem rezola. O asigur pe doamna ministru de tot sprijinul nostru în acest domeniu și aș vrea ca toți cei care se simt implicați în acest proces să vină alături de noi. Noi suntem deschiși la nivelul comisie și putem face în permanență dezbateri pe acest subiect. De altfel, la nivelul comisiei noastre au fost multe dezbateri organizate, iar în luna octombrie comisia se va deplasa la invitația unui agent economic pentru a vedea modul în care se rezolvă prin incinerare problemele legate de deșeuri,lucru care pentru noi va reprezenta o experiență și sper ca toate propunerile care vin de la dumneavoastră, care sunteți actorii principali în acest domeniu de activitate,să putem face modificările potrivite în conformitate cu prevederile legislației europene în materie de deșeuri, în materie de mediu”, a declarat deputatul Florin Popa.
Nicolae Bărbieru, director al Administrației Naționale Apele Române a vorbit despre importanța conferinței „Nămolul de epurare – Obligație de mediu sau oportunitate” și despre preocuparea în ceea ce privește gestionarea nămolului provenit de la stațiile de epurare.
„Conferința se dovedește a fi o bună ocazie pentru a reaminti cât de importante sunt eforturile pentru identificarea problemelor, găsirea soluțiilor practice și eficiente pentru asigurarea serviciilor de apă pentru cetățenii României. În calitate de reprezentant al Administrației Apelor Române și implicit al Ministerului Apelor și Pădurilor, instituție cu rol în gospodărirea resurselor de apă împărtășesc preocupările în ceea ce privește managementul nămolului provenit de la stațiile de epurare urbane. Considerăm că protejarea mediului este o prioritate. Este cea mai importantă și suntem preocupați de îmbunătățirea pe termen lung a calității resurselor de apă de suprafață și subterane, prin promovarea de măsuri ferme și dezvoltarea de tehnologii eficiente pentru minimalizarea efectelor adverse ale gestionării neadecvate a nămolului. Din punctul nostru de vedere, conferința este un excelent prilej de a realiza împreună, autorități, gospodari,operatori de servicii de apă, unități industriale și cercetători un tablou al problematicilor cu care ne confruntăm de a ne informa, de a dezbate, privind soluțiile adecvate din punct de vedere al experienței deja acumulate și al cercetărilor”, a spus Nicolae Bărbieru.
Directorul Administrației Naționale Apele Române a vorbit și despre legislația europeană în ceea ce privește epurarea apelor uzate urbane și despre nevoia unei politici naționale de gestionare a nămolurilor.
„În contextul implementării legislației europene în domeniul mediului și în particular a directivei 91/26 privind epurarea apelor uzate urbane și a directivei 86/278 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămolul de epurare în agricultură, s-au concretizat preocupări concentrate pentru realizarea unei viziuni și strategii în domeniul managementului nămolului provenit de la stațiile de epurare. În plus, prin realizarea de noi stații de epurare sau extinderea stațiilor de epurare existente finanțate din fonduri europene sau din alte fonduri vom contura din ce mai mult strategiile din domeniu. Nevoia unei politici naționale de gestionare a nămolurilor de epurare a apărut ca un rezultat al investițiilor în construcția de noi stații de epurare și în reabilitarea altora, necesare ca România să se conformeze legislației europene e așteptată o creștere rapidă a volumului nămolului produs și identificare a soluțiilor de gestionare a acestora”, a mai spus directorul.
Nicolae Bărbieru a adus în discuție și actuala gestionare a nămolurilor din România, dar și necesitatea creării unui cadru legislativ pentru implementarea strategiei naționale a nămolurilor, ținându-se cont, bineînțeles, de punctele de vedere a tuturor părților implicate.
„În anul 2011 a fost întocmită strategia națională de gestionare a nămolurilor. În prezent gestionarea nămolurilor este reglementată la nivel de județ prin strategiile de gestionare a nămolurilor elaborate în cadrul proiectelor finanțate prin Programul Operațional de Mediu din 2007-2013 și în curs de actualizare în cadrul proiectelor finanțate prin Programul Operațional 2014-2020. În mod firesc este necesară crearea cadrului legal și instituțional pentru implementarea strategiei naționale a nămolurilor pe baza unui dialog direct și susținut între reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, autorităților centrale de stat, autorităților publice locale pe de o parte și operatorii din domeniul asigurării serviciilor de apă și canalizare, agenți economici, specialiști în domeniul mediului și ai agriculturii”, a adăugat Nicolae Bărbieru.
Directorul Administrației Naționale Apele Române a vorbit și despre utilizarea nămolurilor provenite din stațiile de epurare ca fertilizant în agricultură, întrucât se preconizează că până 2020 acestea vor fi folosite în proporție de 50% în acest sector.
„Gestionarea nămolului în România presupune în principal eliminarea nămolului de epurare prin depozitare, dar și pretratarea acestora în incinta stațiilor de epurare pentru a recupera substanțele utile și pentru a recupera subtanțele utile și pentru a condiționa utilizarea sa ca fertilizant în agricultură. Potrivit ultimelor date furnizate de INS pentru anul 2014, din cantitatea totală de nămoluri tratată, aproximativ 6% au fost valorificată în agricultură, cea mai mare parte, de aproximativ 75% fiind depozitată sau stocată pe platforme proprii. Având în vedere că până în 2020 circa 50% din nămolurile de epurare se preconizează a fi utilizate în agricultură, considerăm că trebuie urmate eforturile și demersurile pentru îmbunătățirea sistemului actual de gestionare a nămolului provenit de la stațiile de epurare a apelor uzate, în vederea atingerii obiectivelor asumate”, a spus directorul.
Mai mult, acesta a subliniat că valorificarea nămolului poate reprezenta o oportunitate atât pentru unitățile economice, cât și pentru mediu, așa cum a explicat directorul Administrației Naționale Apele Române.
„Nu în ultimul rând, valorificarea energetică a nămolului, în special prin incinerare și coincinerare poate constitui o oportunitate pentru unitățile economice în dezvoltarea de afaceri profitabile și benefice pentru mediu prin reducerea efectelor gazelor de seră. Deși Administrația Națională a Apelor Române nu are competență legală în verificarea aplicării pe terenuri a nămolurilor, are un rol consultativ și de informare, precum și de raportare la Comisia Europeană a cantităților de nămol generate de stațiile de epurare urbane”, a mai arătat Nicolae Bărbieru.
Conferința “Nămolul de epurare-obligație de mediu sau oportunitate”, a fost organizată pentru a pune în contact direct reprezentanți ai Parlamentului, ai Guvernului, operatorii din domeniul furnizării apei potabile și tratării apelor uzate și agenți economici din industrie pentru a găsi cele mai fiabile și eficiente soluții în vederea rezolvării unei probleme care are impact major asupra mediului înconjurător și serviciilor publice adresate populației. Partener a l conferinței a fost Clusterul ”Start Inovare”!
