DECIZIA UE care îi poate COSTA PE FERMIERII ROMÂNI circa 20 EURO ÎN PLUS LA HECTAR: ”Productivitatea în muncă VA SCĂDEA CU 33%”
agrointeligenta.ro -
Pentru că la Comisia Europeană, cifrele vorbesc, iar problemele fermierilor români se pierd uneori în discuții și mesaje pe mai multe voci, Federația Națională Pro Agro a făcut, în premieră, un pas important pentru susținerea interesului agricultorilor din țara noastră. În cadrul unei conferințe de presă, președintele Federației Emil Dumitru a prezentat un studiu cu privire la gradul de utilizare a glifosatului în fermele românești, gradul de favorabilitate al agricultorilor pentru erbicidele cu această substanță activă și ce impact ar avea ridicarea licenței de autorizare a glifosatului pentru piața europeană. Rezultatele și concluziile studiului au fost transmise Ministerului Agriculturii și vor aduse și în atenția tuturor europarlamentarilor români, a decidenților în chestiunea reautorizării glifosatului.
Analiza realizată în 401 exploatații agricole cu suprafețe de la sub un hectar până la peste 10.000 de hectare a arătat că un fermier din doi (procentul este de 53%) se bazează pe glifosat pentru combaterea buruienilor. Este substanța care este utilizată în agricultura națională din 1976 și pentru care, în perioada următoare, la nivel european trebuie să se ia o decizie cu privire la reautorizare pentru comercializare și utilizare în statele membre.
Federația Națională Pro Agro a luat poziție în ceea ce privește situația glifosatului pe piața din România, prezentând o serie de cifre și de exemple concrete referitoare la impactul pe care îl are utilizarea glifosatului în agricultură. Astfel, 90% dintre respondenții acestui studiu nu sunt de acord cu interzicerea comercializării glifosatului. Argumentele care au ieșit la iveală în cadrul acestui studiu sunt: eficiența și utilitatea acestui produs, costul redus, combaterea de buruieni care nu pot fi eradicate prin nici un alt erbicid, remanență redusă și faptul că utilizarea sa permite o păstrare mai buna a apei în sol.
”Este un subiect care generează ceva emoții dar dincolo de subiect aș vrea să discutăm ce s-ar putea întâmpla dacă Comisia Europeană printr-o decizie negativă de a nu prelungi utilizarea în agricultură pentru această substanță activă, cum ar putea să afecteze competivitatea fermierilor din România. Împreună cu alți colegi din mediul asociativ am decis să facem un studiu care să stea la baza poziției pe care Ministerul Agriculturii o va susține în grupurile de lucru și parlamentarii noștri trimiși în Parlamentul European să susțină acest studiu și până la urmă să susțină interesul legitim al fermierului român. Tema conferinței este clară: glifosatul și reautorizarea lui. Este foarte important pentru noi, și o spus atât ca fermier dar și ca reprezentant al producătorilor agricoli, pentru că o astfel de decizie ne poate scoate din competiție”, a declarat președintele Federației Naționale Emil Dumitru la conferința de presă.
Rezultatele studiului au fost prezentate de cel care a condus echipa ce a elaborat analiza din fermele românești. ”Scopul studiului a fost de a măsura care e partea de impactare economică, socială și asupra forței de muncă, în urma scoaterii de pe piață a acestui tip de produs. Ca metodologie, am stat de vorbă cu 401 de fermieri din toată țara. Preponderent am stat de vorbă cu companii care au reprezentativitate sau personalitate juridică, iar fermierii repondenți au fost din județele cu reprezentativitate mai mare din punct de vedere agricol. Am tras și o primă concluzie destul de interesantă și anume că pe măsură ce numărul de hectare lucrate crește, se mărește și gradul lor de informare sau de profesionalism să spunem, dar și gradul de utilizare a glifosatului în respectiva exploatație”, a declarat Laurențiu Asimionesei din partea Stratesys, compania de consultanță care a efectuat studiul. Acesta a arătat că un procent de 95% de fermieri erbicidează cu dozele recoamndate pentru produsele folosite.
“Putem anticipa că impactul negativ pe care l-ar avea interzicerea glifosatului la nivel local este unul colosal. Rețineți cifra de 186 milioane de euro. Aceasta reprezintă pierderile pe care le va înregistra agricultura din România. 89% din această sumă sunt pierderi suportate direct de fermieri. În aceste condiții, a venit momentul să ne facem vocea auzită și să acționăm. Ne așteptăm să fie luată o decizie bazată pe argumente științifice, mai degrabă decât din considerente politice”, spune președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru.
Rezultatele aceluiași studiu spun că impactul interzicerii glifosatului va genera efecte nu numai la nivel economic. Costurile de erbicidare ar fi mai mari, în medie, cu peste 20 euro/ha. Productivitatea în muncă la nivel național s-ar diminua cu 33%, adică un necesar suplimentar de 1.760.000 ore de lucru.
Costuri suplimentare, per fermier, în funcție de culturi:
- pentru fiecare fermier din România
-la grâu: 27 euro/ha
-la orz/orzoaică: 14 euro/ha
-la floarea-soarelui: 28 euro/ha
-la rapiță: 11 euro/ha
-la soia: 14 euro/ha
-la mazăre: 8 euro/ha
-la vița de vie: 24 euro/ha
-la livezi: 31 euro/ha.
În cazul fermierilor care utilizează glifosat, costurile suplimentare calculate pot ajunge la 92 euro/ha la cultura de floarea-soarelui, 85 de euro/ha la rapiță sau 74 euro/ha la cultura de grâu.
”În ultima perioadă, din cauza schimbărilor climatice, fermieriicare fac tehnologie doresc să facă minimum tillage sau alte practici agricole menite să păstreze apa în sol. La aceștia, singura soluție optimă este utilizarea glifosatului. Astfel, dacă vorbim de porumb, acolo unde se face minimum tillage nu se poate concepe o altă tehnologie fără utilizarea glifosatului, iar noi suntem țara cu cea mai mare suprafață cultivată cu porumb”, a punctat Emil Dumitru.
Despre inițiativa de a se elabora, în premieră, acest studiu, președintele Emil Dumitru a arătat că speră că demersul va deschide calea multor astfel de acțiuni: ”Nu este un studiu scump (…). Dacă până acum nimeni nu a făcut un studiu de acest fel îmi pare rău, dar pe viitor cred că acesta ar trebui să reprezinte o pratică și nu o excepție. Studiul de fapt este făcut în august și septembrie dar ca să poți să prelucrezi datele și pe metoda CATI (este o tehnică de intervievare telefonică a respondenţilor – n.r) care nu este așa de simplă și să mai faci și o analiză și o previziune de impact economic pe ce înseamnă lipsa unei reautorizări a glifosatului, ai nevoie de o anumită periodă de timp ca rezultatul să fie unul riguros”.
Totodată, liderul Pro Agro a subliniat că analiza nu înlocuiește eforturile Ministerului Agriculturii care susține, din partea României, poziția pentru prelungirea autorizării glifosatului: ”Dacă în alte situații putem fi critici cu Ministerul Agriculturii, în acestă chestiune ar fi nedrept pentru că există o implicare și o susținere a intereselor fermierilor pe tema glifosatului. Studiul vine ca un suport din partea fermierilor pentru poziția pe care deja România, prin Ministerul Agriculturii, o susține la Bruxelles”.
Conform echipei care a realizat analiza, dintre respondenți numai circa 10 fermieri chestionați nu știau ”din prima” despre cea mai folosită substanță activă din erbicidele totale, acesta fiind un indicator în plus al poziției responsabile pe care respondenții au exprimat-o.
Glifosatul a fost autorizat pentru prima dată la nivel UE în 2002, conform reglementărilor UE aplicate pesticidelor. Reautorizarea sa a urmat un traseu sinuos, astfel că, în perioada 2012-2015, o evaluare științifică a fost realizată de Statele Membre și EFSA. În repetate rânduri, dosarul glifosatului a fost supus votului Comisiilor specializate ale UE, formate din reprezentanții Statelor Membre, dar, nefiind întrunită majoritatea calificată, autorizația glifosatului a fost extinsă pe un termen-limitat: 31 decembrie 2017.
În următoarele zile, conform liderului Pro Agro, se va lua o decizie la nivelul comisiilor de specialitate, iar apoi, pentru că s-a creat o situație excepțională în care Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară a decis să nu își asume responsabilitatea în această chestiune, votul final pentru reautorizarea glifosatului pentru încă 10 ani va fi dat de statele membre, fiind necesară o majoritate calificată.
Urmăriți integral conferința susținută de președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru
