PIAȚA LAPTELUI ÎN 2017: La cât a ajuns PREȚUL PER LITRU LA POARTA FERMEI!
Roxana Dobre -
Speranță pentru un sector aflat în colaps. Prețul pe litrul de lapte a crescut în ultima vreme la porta fermei. Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a declarat, miercuri, 4 octombrie, în cadrul conferinței Revistei Capital ”Cum valorificăm la maximum producția agricolă și alimentară” că producătorii agricoli primesc 1,7 lei, banii jos.
”(…) Am creat un program în 2014 în care fiecare primărie să aloce un spațiu și un tanc de răcire de 5000 de euro, era Daniel Constantin ministru, și eu mă angajez să le iau laptele. Pentru că în România se procesează 1.000.000 de tone pe an, dar România produce 4.000.000 de tone pe an. Iar iarna am deficit de 30-40% comparativ cu vara pentru că România produce sezonier. La ora actuală știți cât este prețul la lapte, la poarta fermei? Eu nu vorbesc de prețul la lapte la raft. Anul trecut în vară era undeva la 0,9-1 lei, în vara aceasta și am spus nu a scăzut era undeva la 1,3 lei, vorbesc de lapte conform standardelor europene, adică cu microbiologie sub 100.000 de germeni celule somatice. Acum este la 1,7 lei banii jos sau banul în avans pe 30 de zile. Se va duce la 1,8 plus TVA, plus alte bonificări. O creștere masivă a materiilor prime. Am avut unele discuții în hipermarketuri ca să înțeleagă că dacă nu își relaxează un pic relația cu furnizorul român s-ar putea să intre în out-stock. Ar fi păcat pentru că pe 10 octombrie avem Ziua produsului românesc”, a arătat Dorin Cojocaru.
Acesta a denunțat lipsa în România a unei burse a laptelui spot. ”Iar fermierii din România nu stau fără contract. Unu – pentru că nu este legal, nu își primesc subvențiile dacă nu au contract cu un procesator și, în al doilea rând, el, fermierul, trebuie să fie siguri că și mâine și peste o lună și peste un an cineva îi ia laptele că el trebuie să mulgă vaca de 2-3 ori pe zi. Și atunci de ce nu se creează o bursă a laptelui, de ce nu am o bursă de lapte praf cum au celelalte țări, cu contracte futures, să pot să fac o previziune? Nu, la noi este haos. Bine – corporatiștii au plan de afaceri, vorbim de un IMM cu capital românesc care dorește să își facă un business în lapte. Se bazează doar pe ce are el în ferma lui și întrebare pentru Ministerul Agriculturii pentru PNDR că ajutăm fermierul, ferma de familie. Care este dimensiunea optimă de business la o fermă de familie? Vreți să vă faceți o fermă tânăr fermier, care este dimensiunea optimă? Ați făcut un calcul, un studiu? Dacă eu am 2 tone de lapte pe zi, pot să trăiesc din el? Fac brânză și o vând în Piața Matache, dacă mă lasă piețarii. Sunt foarte multe lucruri de care noi ne lovim, că suntem mici, medii sau mari. Îmi doresc să vină să găsim o strategie pe termen scurt, mediu și lung la dezvoltarea procesării. Zac foarte multe fabrici nefolosite, mult inox și trebuie să găsim acele forme în care să îi organizăm în cooperative pe micii procesatori. Ca să pot să mă duc hipermarket, iar 2, ne trebuie redescoperirea comerțului tradițional, nu cel cu: express, shop and go și așa mai departe. Că au ajuns până la ușa apartamentului. Trebuie să găsim o formă ca să avem și noi o alternativă. Dacă nu pot să vând în România, mă duc în Serbia, mă duc în Macedonia, mă duc în Cipru, dar trebuie împreună să prețuim ce este produs în România, nu am spus produs românesc, am spus produs în România”, a mai subliniat specialistul.
Conferința ”Cum valorificăm la maximum producția agricolă și alimentară” și-a propus o dezbatere care i-a pus față în față pe cei mai importanți factori de decizie din partea autorităților cu reprezentanții industriei agricole și alimentare, precum și cu reprezentanți ai ambasadelor din România. Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, citate de Revista Capital, firmele din țara noastră au exportat 7,15 milioane de tone de cereale adică un sfert din totalul exporturilor europene din perioada 2016-2017. Cea mai mare parte grâu – 5 milioane de tone, dublu față de media înregistrată între 2011-2015.
Fermierii atrag atenția însă că exportând cerealele, trimitem peste granițele țării materia primă pentru mâncarea noastră de zi cu zi pe care apoi o importăm. De asemenea, România exportă anual milioane de animale vii ieftine și importă în schimb carnea foarte scump. Fermierii din România pierd bani, iar consumatorii trebuie să plătească mai mult.
