AFACEREA CU CIDRU. Povestea scoțianului ALAN CLARK care FOLOSEȘTE MERE ROMÂNEȘTI pentru a produce BĂUTURA NATURALĂ LA LEREȘTI – ARGEȘ!
agrointeligenta.ro -
Cidru românesc, din mere românești! Este ideea care stă la baza afacerii pornită în Lerești, județul Argeș, de către un scoțian venit în țara noastră acum 16 ani. Cidrul produs de Alan Clark poartă numele familiei acestuia – Clarks, și respectă tradiția băuturii pe care tatăl lui o producea în casă undeva lângă Edinburgh. În afară de rețetă, însă, cidrul este 100% românesc: merele sunt cumpărate de aici, producția se face la noi cu forță de muncă locală, iar la final, cidrul Clarks se bucură de succes tot pe piața autohtonă!
Venit în România acum 16 ani, Alan Clark a produs cidrul inițial la îndemnul mai multor prieteni pentru o piață restrânsă de consum, familie și cunoscuți. Pasul spre o afacerea în adevăratul sens al cuvântului l-a făcut acum doi ani, în 2015. ”Sunt de 16 ani în România. Am început afacerea cu cidru ca un hobby, chiar înainte să vin în România, dar în special am făcut în România în fiecare an din livada proprie, în localitatea județul Argeș. Acolo avem pomi și facem anual 50-100 de litri de cidru natural pentru mine și pentru prieteni, bineînțeles. Prieteni de ai mei, francezi și britanici și prietenii români care știau de cidru m-au încurajat să fac. Eu la început nu i-am luat în serios, dar încet, încet am luat ideea de a face un business din asta”, a explicat scoțianul pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Afacerea cu cidru începută cu doi ani în urmă se extinde în localitatea argeșeană cu forță de muncă din zonă. ”Avem patru angajați care stau chiar în Lerești, iar linia de procesare este fizic în județul Argeș, în localitatea Lerești, în apropiere de Câmpulung”, a mai adăugat Alan Clark.
Afacerea cu cidru. Soiuri de mere bune pentru producția băuturii
Producătorul de cidru românesc ne-a dezvăluit și care sunt numele soiurilor de măr pe care le folosește pentru a produce băutura care a prins teren pe piața din România. ”Noi nu am folosit același soi de mere în fiecare an, depinde ce este disponibil, spre exemplu, după cum știți sunt și ani proști. Anul 2014 a fost unul foarte slab la mere, soiurile noastre preferate nu prea au crescut și au rămas mai mici. Pentru producția de cidru noi folosim mai multe sortimente, dar ne axăm mai mult pe mere din soiurile Crețești sau Florina”, ne-a mai spus Alan Clark.
Antreprenorul ne-a explicat că cele mai bune mere pentru cidru sunt cele puțin lovite, dar de calitatea întâi. ”Merele din supermarketuri sunt făcute ca să fie mai mari, mai frumoase, dar la gust nu se compară cu soiurile vechi, cum sunt merele care sunt gata doar în toamnă, octombrie, noiembrie, acestea sunt merele mai bune de cidru”, a completat procesatorul.
Afacerea cu cidru. Fermentarea durează două-trei săptămâni
Acesta ne-a împărtășit și rețeta pe care o folosește pentru băutura alcoolică. ”Cidrul este lăsat să fermenteze în vase de 10.000 de litri, exact ca la vin, sunt de forma unor cilindri cu con jos. Rețeta este aproape ca la vin, noi punem drojdie și un pic de sulfit și se lasă la fermentat 2-3 săptămâni. După fermentație, se acumulează jos drojdie ca un fel de noroi care trebuie scos așa că cidrul este tras în altă cisternă mai curată și rămân jos în jur de 200-300 de litri de drojdie care trebuie scoși ca deșeu biodegradabil. Forma conică a vasului ajută să se scoată mai ușor drojdiile rămase”, a mai spus Alan Clark.
Producătorul de cidru ne-a mai dezvăluit că linia de procesare pe care o folosește se aseamănă cu cea de la producerea vinului, în mare se folosesc aceleași instrumente. ”Pe linia de procesare avem un spălător de mere, un tocător, o presă pentru mere, o pompă cu filtru de 150 microni ca să scoată bucățile de măr. Cidrul merge direct în cisternă de fermentare, rămâne acolo peste noapte, punem sulfit cu scopul de a nu rămâne bacterii nedorite sau drojdii sălbatice nedorite. A doua zi punem drojdiile și după 2-3 zile începe fermentația”, ne-a mai spus Alan Clark.
Afacerea cu cidru. Îmbutelierea se face mai mult manual
Producătorul scoțian ne-a mai dezvăluit că afacerea sa a început cu mere din exploatație proprie, dar în prezent a adăugat materie primă de la producătorii locali astfel încât să stimuleze și proprietarii români de livezi. ”Este mult spus că avem o linie de îmbuteliere, avem un aparat cu care și îmbuteliez două sticle manual să spunem așa – se îmbuteliază o sticlă de 500 de mililitri cam în 20 de secunde, se scoate și se pune manual la capsator. Noi facem în jur de 300 de sticle pe oră, putem face chiar și 1.000 le litri pe zi” a mai povestit producătorul.
Producția de cidru. Din trei kilograme de mere se obțin doi litri de băutură
Randamentul dintre cantitatea de mere și produsul finit este de peste 50%, ceea ce îl bucură pe procesator. Astfel, pentru un pahar de cidru se folosesc 6 mere. ”Din 3 kilograme de mere, rezultă doi litri de cidru, depinde de la an la an, randamentul este în jur de 60-65%. Într-un an am făcut și 70%, dar ca medie e în jur de 65%. La procesarea cidrului, nu se adaugă zahăr sau apă”, a mai spus procesatorul.
Acesta a dezvăluit și câteva secrete pe care le folosește pentru a obține o băutură cât mai bună. ”Temperatura este un factor care influențează fermentarea cidrului. Merele au nevoie de o anumită temperatură ca să fermenteze, la 10-12 grade le este bine, noi încercăm să îl ținem la 10-12 grade Celsius până fermentează ca să păstreze aroma mai bine dacă temperatura este un pic mai jos. După această perioada, temperatura poate crește până la 16-17 grade”, a mai arătat producătorul.
Cidrul ”a prins” la consumatorii din România
Alan Clark spune că în ultima perioadă consumul de cidrul a crescut foarte mult, iar românii au prins gustul băuturii pe bază de mere. ”Au fost firme mai mari care fac cidru și care au promovat pe televizor cu buget mare și în prezent consumul de cidru în România depășeșete 200.000 le litri, dar vânzările mele nu sunt la acest nivel. Oamenii vor prefera ceea ce știu, la noi merge foarte bine cu oamenii care vor să încerce altceva, ceva nou, în special ceva sănătos. Cererea crește pentru că oamenii vorbesc unii cu alții, spun mai departe ce le-a plăcut”, a mai spus antreprenorul.
Procesatorul vrea să mizeze din ce în ce mai mult pe experimentul pe care l-a făcut anul acesta și la care piața a răspuns cu succes. A introdus sortimente noi pe bază de vișine sau mure. ”Am făcut și cidru cu vișine și alt sortiment cu mure, ambele au fost de culoare roz, foarte frumos colorat. Culoarea a fost naturală, dar nu mai avem pentru că mure nu am mai găsit. A fost un experiment să vedem cum merge și cum a ieșit și a ieșit foarte bine încât nu mai avem în momentul de față. În viitor ne gândim să mărim cantitatea de cidru roșu pentru că este foarte gustos, pe lângă că îl facem noi este 100% natural. Noi am făcut cu fructe de vișine, am cumpărat 500 de kilograme de vișine le-am pisat, le-am pus la macerat și am scos, am filtrat și a ieștit totul foarte bine și vom mai face sigur pentru că a fost foarte apreciat”, a încheiat declarat Alan Clark.
