Iată ce strategie au sârbii pentru a face uitat episodul „aflatoxina”
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Pentru sârbi să fie recunoscuţi pe piaţa agro-alimentară internaţională drept „cel de al şaselea exportator de porumb” înseamnă să fie legaţi încă de scandalul aflatoxinei. De aceea vecinii de la Sud-Vest de Dunăre vor să îşi diversifice portofoliul mizând pe produse procesate agro-alimentare care să le aducă „plus valoare”.
Ca şi în alte domenii, şi în agricultură, „adevăratele” profituri sînt aduse de produsele care înglobează o „plus valoare” adusă de procesare pe un lanţ pe care cel care vinde produsul finit ia întotdeauna partea leului.
După o primăvară foarte agitată în sectorul porumbului – de unde a pornit de altfel şi criza nutreţului infestat şi a laptelui toxic – agricultura sârbă are nevoie de o campanie de îmbunătăţire a imaginii pentru a fi văzută din nou ca un partener credibil pe piaţa internaţională.
Una dintre soluţiile cele mai la îndemână este să „scoată la înaintare” produse cu căutare pe piaţă care să nu aibă legătură cu porumbul sau alte materii prime, precum laptele.
„Va trebui să lărgim procesul de producţie agricolă pentru a obţine produse finite care valorează cel mai mult pe piaţă şi pe care să le putem vinde la cele mai bune preţuri posibile” este de părere ministrul sârb al Agriculturii Goran Kenzevic.
Sârbii mizează pe oferta lor de produse tradiţionale realizate în sistem bio pe care le-au prezentat în cadrul recent încheiatului Târg Internaţionl Agricol (International Agricultural Fair) organizat la Novi Sad.
Credibilitatea Serbiei pe piaţa europeană a porumbului şi a laptelui a fost serios zdruncinată în această primăvară din pricina sistemului deficitar de urmărire a aflatoxinei.
Serbia a fost ţara europeană menţionată de cele mai multe ori în alertele sistemului european pentru siguranţa alimentelor şi furajelor ca „ţară de origine” a furajelor de porumb infestate cu aflatoxină.
De asemenea, ţara s-a confruntat cu cea mai gravă criză a laptelui toxic, tot din pricina furajelor de porumb care au ajuns în ferme – în unele dintre probele supuse analizei, nivelul de aflatoxină găsit în laptele sîrbesc depăşind de cinci ori nivelul maxim admis în Uniunea Europeană.
