DECIZII privind SUBVENȚIILE AGRICOLE. Daniel Botănoiu, MADR: ”Nu vrem PLAFONAREA PLĂȚILOR!”. Ce susține ROMÂNIA pentru SPRIJINIREA FERMIERILOR!
Roxana Dobre -
Poziția României în privința plăților acordate fermierilor din bani europeni, a subvențiilor agricole și a finanțărilor pe proiecte de investiții. Țara noastră a început în forță negocierile pentru noua Politică Agricolă Comună, punând deja pe masa discuțiilor cu oficialii europeni prioritățile agriculturii naționale, precum și proiectul pentru susținerea sectorului agricol și după 2020.
România – la masa discuțiilor cu marile țări agricole europene, despre viitoarea Politică Agricolă Comună care se va aplică după 2020. Țara noastră a fost reprezentată de secretatul de stat Daniel Botănoiu, care a participat pe 19 decembrie la Conferința privind viitorul Politicii Agricole Comune, de la Paris, alături de Phil Hogan (comisarul european pentru Agricultură), dar și de miniștrii agriculturii din Spania, Estonia, Olanda, Austria, Franța, Polonia, plus parlamentari europeni din comisie și membri ai societății civile.
Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a explicat pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro cum s-a desfășurat conferința de la Paris dar și care sunt concluziile care s-au tras pentru viitorul subvențiilor din România.
”Am participat la o întâlnire cu comisarul Phil Hogan și încă 8 miniștri ai agriculturii din statele membre și am discutat de Politica Agricolă Comună viitoare. Eu zic că rezultatele sunt bune pentru România. Devenim un actor din ce în ce mai important pe piața europeană a sectorului agricol. Zic eu că au fost invitate statele care au un interes comun în menținerea plăților directe, în menținerea celor două piloane, în menținerea cofinanțării, în evitarea plafonării. Sunt state care merg în direcția aceasta și am zis să avem o poziție comună. Plus de asta: în stimularea tinerilor nu numai prin pachete financiare, ci și prin alte instrumente ca să poată să se așeze în rural, cercetarea, inovarea, asigurările, pentru că este important să prevenim scăderea veniturilor agriculturii prin măsuri care să ducă la evitarea acestor riscuri, că sunt schimbări climatice, că sunt boli, că sunt dăunători sau volabilitatea prețurilor, lucruri extrem de importante. Plus de asta, întărirea capacității de negociere a fermierilor, încurajarea garantării veniturilor lor pe filieră, pe lanțul alimentare, pentru că de foarte mult timp fermierii au fost cei care au pierdut, împreună cu consumatorii”, ne-a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Secretarul de stat Daniel Botănoiu spune că România este foarte activă la discuțiile care se poartă la nivel european pentru viitorul PAC.
”Să ne înțelegem, noi avem acum discuții încă 6 luni de zile până în luna iulie când ar trebui să punem pe masă, să spunem așa, un proiect agreat de miniștrii agriculturii din statele membre. Și în perioada următoare vor începe discuțiile mult mai activ, mult mai așezat,. Și e bine, pentru că am văzut niște repoziționări de forțe, am văzut o participare mult mai corectă, am văzut și faptul că s-a început acestă reuniune cu invitarea pentru prima dată a României, ceea ce înseamnă că am început să contăm. Noi mergem la discuții obligatoriu, lună de lună. Există o coerență, indiferent că sunt eu sau colegul meu, Alexandru Potor (secretar de stat în MADR – n.r.). Noi contăm foarte mult pe subiectul acesta, că avem o temă foarte precisă. Sunt atât de condensate evenimentele acestea la care agendele finale sunt anunțate uneori de pe o zi pe alta”, a mai spus secretarul de stat.
România cere o politică unitară a subvențiilor agricole
Poziția României pentru viitoarele reguli după care se vor da subvențiile e clară: nu este de acord cu plafonarea subvențiilor pentru fermele mari, cum nu este de acord nici cu cofinanțarea în cadrul schemelor directe de plăți. Ce înseamnă această cofinanțare? Mai multe stat au propus ca după 2020 să existe o plată de bază și după aceea statele membre în funcție de disponibilități și de interesul lor să mai dea suplimentar niște bani. Dar sunt unele care își permit, dar sunt altele, așa cum este România care își permite să susțină echilibrul în piață.
”Există o politică comună, păi să o facem comună. Nu putem să facem o politică comună, dar împărțită în 27 de state. Pentru că nu putem permite ca în cazul statelor puternice ei să subvenționeze mai mult și noi mai puțin și atunci să fim toți pe aceeași piață comună, să avem aceleași reguli, dar cu subvenții diferite. Nu merge”, a spus oficialul de la Ministerul Agriculturii.
Se cere menținerea celor doi piloni pentru finanțarea agriculturii
Acesta a mai subliniat că România are în vedere să mențină cei doi piloni de plată.
”Să fie în continuare Pilonul I cu plățile directe, Pilonul II cu investițiile, dezvoltarea rurală. Intenția noastră este să menținem schema unică pe suprafață și schemele cuplate, pentru că știm bine că avem în curs de realizare cadastrul și alte chestiuni de rezolvat. De asemenea, la fel ca și celelalte state prezente, vrem o alocare bugetară consistentă la Politica Agricolă Comună. După aceea avem aceeași abordare cu privire la plățile directe care trebuie să fie aceleași indiferent de statul membru. Avem teme legate de agricultura ecologică, temele zootehnice, apicole, care să aibă o abordare specială, deci ele să fie cu politici specifice, să nu le amestecăm la grămadă și după aceea constatăm că unele da, altele ba. Dau un exemplu: dacă tu vrei să faci o fermă zootehnică, trebuie să ai prioritate și la achiziționarea de teren, pentru că tu ce faci de fapt? Transformi o materie primă. Și așa, dacă te duci, ți se spune: stați o clipă că voi aduceți vacile aici, faceți, dregeți, și fermierul nu poate să cumpere 4 hectare ca să facă o fermă. Adică trebuie o altă gândire cu privire la aceste aspecte”, ne-a mai explicat Botănoiu viziunea pentru integrarea finanțărilor europene.
O chestiune importantă pe care o susție țara noastră este legată de următoare politică agricolă care să fie un pic mai înțeleasă de agricultori, mai simplă, mai eficientă, nu atât de complicată. ”Trebuie o informare mai corectă, o consiliere mai corectă a fermierilor referitor la ceea ce trebuie dezvoltat, cum funcționează piețele”, a subliniat secretarul de stat.
Problema lipsei forței de muncă, în miezul discuțiilor pe noua PAC
Lipsa forței de muncă este în atenția oficialilor europeni iar România este una dintre cele mai afectate țări care se confruntă cu acest fenomen extrem de grav. ”Pentru că la noi a plecat forța de muncă tânără să spunem, forța care astăzi își desfășoară activitatea în fermele din vest. Noi suntem afectați din punctul acesta de vedere. Trebuie găsite soluții pentru a stabiliza oarecum piața noastră. După aceea, sigur că trebuie corelate serviciile de mediu cu plățile directe. Adică tu trebuie să-i dai o plată pe măsură. Nu trebuie să îi spui: aici lași așa, pentru că așa am decis. Tu îl scoți pe el că e nu știu ce fluture în zona respectivă care trebuie protejat, îi dai o sumă de bani și după aceea îl pui să facă 70 de mii de hârtii. Foarte bine trebuie corelate. După aceea, o atractivitate mult mai mare și permisiunea ca statele membre să poată ele să decidă ce dezvoltă. Dezvoltăm de nișă producția asta, facem hameiul, facem mazărea, soia, ce putem să dezvoltăm asfel încât, per total, tu să ai o exprimare corectă”, a mai dezvăluit Daniel Botănoiu despre propunerile României pentru viitorul PAC.
Și zona montană va ocupa un loc important în regulile viitoare de plată a subvențiilor pentru că, mai spune Daniel Botănoiu, România are zonă montană în circa 27 de județe. ”Cercetarea, dezvoltarea, inovarea, nu mai comentăm, pentru că pe astea le știm foarte bine. Și Ajutoarele Naționale Tranzitorii putem decide să le plătim în continuare după 2020. Am fost printre primii care au menținut această plată și mergem cu ele. Asta am și spus, de posibilitatea statelor membre de a decide cum își dirijează banii ăștia”, a mai arătat oficialul de la Ministerul Agriculturii.
