Un fost cercetător spune soluţia recoltelor bune la cartof: „60% contează sămânţa”
agrointeligenta.ro
Mihail Mucsi, un fermier din Târgu Secuiesc, este unul dintre mai marii cultivatori de cartofi din România, dar și un fost cercetător autohton care mai crede încă în potențialul acestei culturi.
„Eu insist în continuare să cultiv cartofi”, spune Mucsi, care se plânge că în ultima vreme tot mai mulți fermieri români au renunțat la această activitate, din cauza concurenței exercitate de importurile de cartofi la prețuri de dumping, în special din Polonia, la care se adaugă dezamăgirea fermierilor după un an de secetă puternică. Acest fenomen afectează într-o măsură mult mai mare cultura cartofului la care diminuarea producției la ha este de 10-15 tone, adică mai mult de un sfert.
La grâu, de exemplu, în aceleași condiții de lipsă a apei pierderea poate fi de ordinul a 1-2 tone/ha. Un dezavantaj este și faptul că se găsesc tot mai greu cartofi de sămânță certificată în țară – Mucsi este și el producător de cartofi de sămânță – , iar statul nu a gasit încă o formulă acceptată de UE să ajute producerea cartofului de sămânță. Fără această implicare a Ministerului Agriculturii, cultivatorii importă materialul de plantare la prețuri uriașe, sămânța adusă în fermă ajungând la aproape un euro kilogramul.
Cum poți obține producții mari
Mucsi spune că reușita culturii de cartof este determinată în proporție de 60% de sămânță și soi. După aceea, urmează partea tehnologică – fertilizarea și tratamentele pentru combaterea bolilor, dăunătorilor, – și lucrările mecanice care trebuie realizate la momentul optim, povestește Mucsi. Fără ploi sau irigare, degeaba te străduiești să aplici o tehnologie de vârf pentru o producție medie de 35-40 de tone/ha, că rămâi numai cu cheltuielile uriașe de circa 25.000 de lei/ha la o cultură înființată cu sămânță de import care nu poate fi recuperată și astfel fermierii aleg alte variante de culturi cu riscuri mult mai mici.
În 2012, Mucsi a avut o medie de 35 de tone/ha, de pe cele 100 ha în cultură, însă a avut ani când a ajuns și la 38 tone/ha. În ceea ce-l privește, recunoaște că sunt și ani mai dificili, însă una peste alta, nu-si pierde optimismul caracteristic. Dacă nu merg cartofii pe profit, merge grâul sau rapița mai bine financiar.
Spre deosebire de marea majoritate a fermierilor locali, care se axează în general pe două feluri de cartofi (albi și roșii), Mucsi a intrat de câțiva ani pe nișa cartofilor speciali- cartofi pentru salată, prăjit și copt, reușind să intre în rețeaua Carrefour, unde furnizează anual peste 2.000 de tone.
Mihail Mucsi este un fost cercetător ştiinţific la Staţiunea de Cercetare a Cartofului de la Târgu-Secuiesc. În 1994, după circa 14 ani de muncă în cercetare, a luat decizia de a-şi dezvolta o afacere pe cont propriu, înfiinţând societatea Agrico-M. Activitatea de producţie a început-o practic în 1995, când a arendat câteva zeci de hectare în comuna Catalina şi în jurul oraşului Târgu-Secuiesc. În afacere este implicată întreaga familie, inclusiv fiica, absolventă a Facultății de Horticultură.
Articolul a fost publicat în ediția din luna mai a revistei Agointel.
Sursa foto: xylofagou.pblogs.gr
