OFICIAL! Se cere EGALIZAREA subvențiilor pentru TOȚI FERMIERII!
Roxana Dobre -
Subvențiile fermierilor! Politica Agricolă Comună ar putea primi mai puține fonduri după 2020, dar România dezaprobă ideea tăierii bugetului UE pentru agricultură și vrea ca acesta să susțină în continuare atât fermierii, prin subvenții directe, cât și dezvoltarea satelor.
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută un document de lucru în care a inclus mai multe opțiuni de analizat, de la menținerea bugetului actual al Politicii Agricole Comune (PAC), la reducerea cu 30%. Un oficial român, care participă periodic la discuțiile de la Bruxelles, dezvăluie ce poziție are România în punctul de vedere trimis la Comisia Europeană în luna februarie!
Statele membre vor decide în final cum va arăta PAC după 2020, dar, deocamdată, poziția României este clară: vrem ca fondurile alocate agriculturii să nu scadă, chiar dacă asta ar însemna ca țările membre, inclusiv România, să își majoreze contribuția la bugetul total al UE.
Chiar astăzi, 19 februarie, miniștrii agriculturii din statele membre se întrunesc în Consiliul UE pentru a discuta viitorul Politicii Agricole, dar negocierile vor continua în lunile care urmează. Nu doar România se opune reducerii sumelor alocate PAC. Mai toate statele din est, dar și multe voci din economiile dezvoltate ale Uniunii sunt pentru menținerea bugetului actual al PAC, cu condiția unei reforme și simplificări a politicii, pe care de altfel și Bruxelles-ul o dorește.
Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a explicat într-un interviu pentru Euractiv care sunt chestiunile sensibile din noile reguli care se anunță pentru subvenții. ”Unu – ne dorim să existe în continuare cei doi piloni, partea de dezvoltare rurală și partea de plăți directe către fermieri, pentru că și-au dovedit viabilitatea. Și asta în contextul în care au fost discuții la un moment dat legat de posibilitatea ca o parte din investițiile din PAC să fie preluate pe politica de coeziune și noi am spus nu, dezvoltarea rurală ar trebui să rămână la nivelul Politicii Agricole Comune. Pe de altă parte, se vorbește despre necesitatea convergenței interne – și mai direct oarecum, s-a luat în discuție țintirea mai bună a surselor financiare către fermele mici și mijlocii. România susține idea de a avea o finanțare adecvată și pentru fermele mari, și pentru fermele mici și mijlocii. Din toate cele patru variante prezentate în comunicarea Comisiei din 29 noiembrie 2017 pentru realizarea acestui obiectiv, noi nu suntem de acord cu plafonarea și am merge în ideea de a avea o plată redistributivă mai accentuată, pentru a susține, pe această cale, mai bine fermele mici și mijlocii”, a punctat Potor.
Se vrea egalizarea plăților directe între fermierii europeni
Pe partea de convergență externă, România își dorește să ajungem la o egalizare a veniturilor, a plăților directe între fermierii europeni pentru că, în momentul de față, fermierii noștri primesc în jur de 180 de euro plată directă pe suprafață, ca medie, față de 260 de euro media europeană. a atras atenție Alexandru Potor. ”Și considerăm că, pentru a avea cu toții șanse egale pe piața internă a Uniunii, trebuie să avem și această aducere la același nivel a sprijinului direct către fermieri”, a mai spus oficialul.
Mai mult, secretarul de stat de la MADR a subliniat că țara noastră nu este de acord cu cofinanțare națională care a fost la un moment dat vehiculată/ ”O altă direcție pe care o vizăm și unde ne-am și pronunțat este legată de – trebuie să fiu foarte direct – respingerea ideii de renaționalizare a Politicii Agricole Comune, adică acea cofinanțare națională care a fost la un moment dat vehiculată. Aceasta ar deschide un mare pericol de inechitate și inegalitate între statele membre pentru că posibilitatea ca un stat membru să finanțeze oricât de mult își dorește, chiar și cu banii naționali, plățile directe ar pune în dificultate alte state care, poate, nu ar avea atâtea resurse financiare și asta deja ar dezechilibra politica agricolă, care nu ar mai fi comună”, a arătat Alexandru Potor.
Pe partea de simplificare, oficialul de la MADR spune că s-a solicitat reducerea birocrației și a fost preluată de comunicarea Comisiei. ”Comisarul european Hogan vorbea, și în comunicare dar și în discuțiile ulterioare, despre aceste planuri naționale strategice care ar coborî nivelul de implementare de la nivel comunitar la nivel național, al Politicii Agricole Comune. Ne-a asigurat că aceste planuri naționale strategice nu sunt un pretext pentru o posibilă renaționalizare, pentru că au fost unele state, printre care și România, care au atras atenția asupra unui asemenea pericol. Cam acestea ar fi principalele repere. Foarte important este că ne dorim să continuăm o finanțare adecvată a dezvoltării rurale. Dezvoltarea rurală este importantă pentru România atât pe partea de infrastructură, dedicată autorităților publice locale, cât și pe partea de stimulare a business-urilor în domeniul agricol, pe partea de dezvoltare a fermelor – cele vegetale, pomicole, zootehnice – dar și pe partea de procesare, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru schimbul de generații, pentru business-urile non-agricole, care au existat în perioada actuală, 2014-2020, dar și după 2021 ne-am dori ca acest tip de intervenții să fie continuat”, a conchis Alexandru Potor.
Reamintim că pe 11 ianuarie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, și secretarul de stat Alexandru Potor au mediat, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), două dezbateri pe marginea textului Comunicării Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii.
În ambele reuniuni s-au dezbătut aspectele cheie pentru România din textul Comunicării, identificate de MADR, dintre care menționăm: flexibilitatea de implementare a PAC la nivel de stat membru – Statele membre vor trebui să elaboreze planuri strategice privind PAC; convergența externă a plăților directe – reducerea diferențelor dintre statele membre în ceea ce privește sprijinul PAC; asigurarea unui sprijin echitabil și mai bine orientat pentru venitul fermierului (convergența internă); un accent mai puternic pe cercetare, inovare, formare și utilizarea serviciilor de consiliere; îmbunătățirea protecției mediului și acțiuni climatice; reînnoirea generațiilor de fermieri; gestionarea riscurilor.
În data de 29 noiembrie 2017, Comisia Europeană a publicat Comunicarea sa ce va sta la baza dezbaterilor la nivelul instituțiilor europene, precum și la nivel de state membre. Textul Comunicării Comisiei Europene privind Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii este disponibil și pe site-ul MADR (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-4841_ro.htm).
