• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierul VASILE BALCAN – PĂRINTELE CULTURII DE RAPIȚĂ de la Neamț!

    agrointeligenta.ro -

    Fermierul Vasile Balcan se numără printre cei mai cunoscuți agricultori ai Moldovei. Pe lângă activitatea sa agricolă, administratorul societății nemțene Marsat SA este și unul dintre cei care susțin cu inputuri agricole activitatea agricolă din zonă.

    Anul 2017 „în general a fost ok” pentru Vasile Balcan care spune că  „e normal ca întotdeauna așteptările să fie mai mari, dar una peste alta anul a fost bun”.

    Omul de afaceri, supranumit și „părintele culturii de rapiță din Neamț”, lucrează în jur de 3.000 de hectare, din care aproape 600 hectare le deține în proprietate. Ponderea deținută în proprietate și-o extinde încontinuu, însă din cauza fărâmițării ridicate a terenurilor, atunci când cumpără „nu se simte”, deoarece oamenii vând „de cele mai multe ori bucățele de 5.000 metri, de 1.000 metri pătrați…”.

    Amplasamentul între Moldova și Siret al solelor pe care le lucrează creează oportunitatea irigării lor, însă acest lucru ar deveni posibil doar dacă statul s-ar implica printr-un „program național”, date fiind costurile enorme de creare a infrastructurii primare a sistemului de irigații.

    În 2017, fermierul Vasile Balcan a obținut 7.000 kilograme la hectar la grâu, 6.600 kilograme la hectar la orz, 3.200 kilograme la hectar la rapiță și estima la momentul dialogului cu Agrointeligența o producție de peste 10.000 kilograme la hectar la porumb.

    În ultimul an a crescut capacitățile bazei de depozitare de la 105.000 tone la 120.000 tone, semnificativ mai mult față de acum 5 ani, când avea doar 70.000 tone. Are 4 baze de achiziție, dintre care una la Drochia, în Republica Moldova. Punctele de achiziție de la Cristești, Mircești și Todirești au fost dotate recent cu celule noi, din tablă. Deține și o flotilă de 17 tiruri cu care face transportul între punctele de achiziție și silozuri. Are și 4 uscătoare performante marca GSI. Are două spații de depozitare (Roman și Bucecea) cu ieșire la calea ferată care fac mai facilă legătura cu portul Constanța, la prețuri înjumătățite față de transportul auto. De aceea, dată fiind poziția strategică a silozurilor de la Roman, nu s-a limitat la furnizarea de inputuri și achiziția de cereale doar pe județul Neamț, ci s-a extins și în județele adiacente: Iași, Botoșani, Suceava, dar ajungând să finanțeze fermieri chiar și din județul Buzău.

    Vasile Balcan finanțează înființarea de culturi pe 12.000-15.000 hectare pentru fermierii din zonă, asigurându-le inputuri ca motorină, îngrășăminte, semințe, pesticide, piese de schimb și chiar utilaje cu plata în natură. Profitul lui Balcan în cadrul acestei operațiuni de achiziție-vânzare cereale e de 8-10 euro pe tonă. Suma e mică, însă volumele rulate sunt mari.

    Deși și-a început activitatea cu vânzarea de mașini și utilaje agricole, Balcan e un jucător cheie pe piața comerțului în zona de cereale, adunând de la fermieri și dând mai departe traderilor, dar și către marii consumatori, cum a fost cazul în urmă cu un an, când a livrat 15-20% din volumele de grâu și porumb către Agricola Internațional, care e un partener de tradiție al lui Vasile Balcan: „Aș vrea toată marfa să o dau pe intern, dar din păcate nu avem consumatori. Zootehnia știm foarte bine cum e. La mine pe zonă am doar Agricola și câteva firme mai mici, care iau câe 500 tone pe lună”.

     

    Cam 50% din cifra de afaceri a grupului de firme controlat de Vasile Balcan e dată de activitățile de comerț cu cereale și oleaginoase, producția proprie asigurând doar 20-25% din cifra de afaceri a grupului, comercializarea de inputuri 15-16%, iar comercializarea de tractoare și utilaje și mașini agricole 10%.

    Vasile Balcan lucrează pe centre de profit, iar în general renunță la ce nu merge și se concentrează pe ceea ce se dovedește rentabil.

    Este inginer mecanic de profesie și, de-a lungul anilor a investit inclusiv în fabrici de biodiesel, lactate și pâine, pe care însă, fiindcă nu au fost profitabile, le-a închis. Grupul deține și un centru de semințe la Roman, aflat în stare jalnică la momentul preluării, și pe care l-a pus la punct pentru producția de sămânță.

    Acest material face parte din proiectul special Agrointeligența – FERMIERII ROMÂNIEI


    Te-ar mai putea interesa

    Vasile Crapciu, crescător de vaci: Vânzările la lapte s-au prăbușit. Ne-au invadat supermarketurile Rubin Mihalca s-a întors din Noua Zeelandă pentru a-și face fermă de vaci acasă, la Borlești Tânărul Constantin Ștogrincă se pregătește să ducă mai departe ferma de 1.100 ha a familiei

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte