• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Vali Cucu, legumicultor: Preţul seminţelor româneşti îl va depăşi pe cel al aurului!

    agrointeligenta.ro

    Seminţele din soiuri tradiţionale nu vor să capituleze în lupta cu hibrizii marilor companii. O adevărată mişcare pentru salvarea roşiilor, ardeilor sau a cartofilor româneşti este dusă de legumicultori din toată ţara.

    Seminţele de roşii cu gustul copilăriei sunt cele mai cerute, a declarat pentru Agrointeligenţa Vali Cucu, unul dintre micii fermieri care de peste 30 de ani s-a dedicat perpetuării soiurilor vechi.
    Un pliculeț de semințe de legume produse de legumicultorii români așa cum este Vali Cucu conține circa 150 de semințe și se vinde cu 10 lei, cântărind cam un gram. De cealaltă parte, 100 de semințe hibrid costă între 30 și 180 lei, în funcție de sortiment și producător. Făcând însă media, producătorul din Neamț a socotit 100 lei pe gramul de sămânță, adică circa 100.000 lei pe kg, respectiv un miliard în lei vechi, ceea ce justifică și campaniile de promovare susținute de mari producători de semințe la nivel mondial.

    „Preţul seminţelor îl va depăşi pe cel al aurului pur. În afară de preţul în bani, valoarea soiurilor tradiţionale este imposibil de evaluat. Până acum câţiva ani, la noi nu s-a dat mare atenţie seminţelor româneşti, dar acum tot mai mulţi oameni doresc să îşi cultive singuri legumele româneşti pe care le creșteau şi părinţii şi bunicii lor. În alte ţări, această mişcare pentru conservarea acestei comori naţionale a început mai demult, dar şi noi recuperăm acum destul de repede”, a mai declarat legumicultorul din judeţul Neamţ.

    seminte de tomateVali Cucu apreciază că marii producători de hibrizi fac tot posibilul pentru a-şi impune produsele de piaţă. „Anul trecut, la Bruxelles s-a pus în discuţie intezicerea soiurilor naţionale. Cu o astfel de directivă, ar dispărea legumele tradiţionale şi am deveni dependenţi de hibrizi. Cum de la hibrizi nu se recoltează seminţe, asta înseamnă că an de an, fiecare grădinar sau fermier ar cumpăra seminţe de la marile companii. De aceea, eu îi sfătuiesc pe toţi clienţii mei să îşi pună mereu deoparte câteva seminţe – măcar 20 din fiecare soi pe care îl cultivă. În aşa fel, indiferent dacă au recoltă mai slabă sau dintr-o calamitate pierd producţia, au mereu o rezervă pe care să se bazeze”, mai explică colecţionarul de soiuri de legume.

    Catalog național de semințe tradiționale

    În ultimii 4 ani, cea mai puternică mișcare autohtonă pentru păstrarea soiurilor românești a fost și este cea a asociației Eco Ruralis, care a desfășurat o campanie având drept scop ”să colecteze, multiplice și apoi să distribuie gratuit cât mai multe semințe tradiționale, celor care doresc să cultive varietăți tradiționale de legume, cereale, plante aromatice și flori”. Eco Ruralis a lansat chiar și un catalog național al semințelor tradiționale, de unde fiecare mic fermier sau grădinarii pot alege cinci soiuri diferite ale căror semințe le primesc gratuit sau la schimb.

    Demersul a fost posibil mai ales după ce, potrivit unui comunicat de presă al asociației, începând cu 2014, membrii acesteia au pus la Cluj bazele Gradinii de Semințe Tradiționale Eco Ruralis. ”Pe un teren de 29 de ari, vom multiplica semințe tradiționale, dar vom organiza și ateliere la care oricine poate participa ca să învețe practic despre grădinărit și salvarea semințelor. Multiplicarea semințelor nu se întâmplă doar la Cluj. O parte din membrii noștri, țărani și grădinari dedicați salvării de semințe tradiționale, produc pentru asociație cantități mai mari de semințe, pe care le descriu şi ni le trimit să le distribuim”, se arată pe site-ul organizației.

    Foarte important, în cadrul acțiunilor sale, Eco Ruralis a decis că nu va furniza cantități foarte mari de semințe, Nu distribuim cantități mari de semințe, ”dar suficiente cât acestea să fie multiplicate de tărani și grădinari pentru a deveni autonomi în anii următori. Practic dăm sămânţă “de sămânţă”. Dacă e posibil, cerem înapoi o cantitate mică de semințe, pentru a avea mereu un stoc de semințe disponibil pentru următoarea distribuție anuală”.


    Te-ar mai putea interesa

    Ciorile fac din nou prăpăd și scot din pâmânt porumbul abia răsărit. ”Sunt monumente ale naturii” Fermier: ”Am plătit 12.000 de euro pe un hectar de teren în extravilan, fără drum sau irigații” Subvențiile APIA care intră la plată de săptămâna viitoare! Parc fotovoltaic și fermă de păsări, pe același teren. Gâinile, protejate de panourile solare! Cadastru gratuit 2026. Ce se întâmplă dacă suprafața din acte diferă de cea din teren

    Ultimele știri

    Deputat: APIA a semnat! Fermierii pot lua credite de la bănci cu subvenția Plăți APIA deblocate! Subvențiile care au apărut în Monitorul Oficial și pot intra la plată! Piața îngrășămintelor în 2026: scumpiri accelerate, risc de penurie și decizii tot mai dificile pentru fermieri Măsură extremă pentru un fermier care fertiliza! Dosar penal și amendă de 15.000 lei! ”Pe o rază de 50 de kilometri nu se găsea motorină”. Anunțul ministrului Tanczos Barna pentru fermieri