• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • EXCLUSIV! RĂZBOIUL COOPERATIVELOR: SUBVENȚII PIERDUTE pentru 484 HA DE PĂȘUNE! FERMIERII ACUZĂ PRIMARUL!

    Andreea Elefterie -

    Lupta dintre două cooperative de fermieri îi lasă pe o parte dintre crescătorii de animale dintr-o comună teleormăneană fără subvențiile agricole atât de necesare pentru continuare investițiilor și ”supravițuirea” fermelor.

    Producătorii din zootehnie arată cu degetul spre primarul din comună care, potrivit acestora, și-ar fi înființat ”peste noapte” o cooperativă agricolă căreia să îi fie concesionată pășunea din localitate iar banii din subvenții să intre în conturile acesteia. Mai grav este că, din cauza scandalului, de ani buni banii de la APIA sunt pierduți din cauza proceselor în Intanță a celor două tabere din comună.

    În comuna Plosca din județul Teleorman fermierii trăiau în armonie și pace până în anul 2007 când în localitate au apărut ”o serie de persoane” care au înființat un ONG special pentru subvențiile de la Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Din acel moment, liniștea crescătorilor a fost puternic zdruncinată. La mijloc sunt cele 484 de hectare de izlaz comunal/pășune care au devenit mărul discordiei între fermieri.

    ”În anul 2007 au venit niște persoane care nu aveau animale și au făcut un ONG, deci nu aveau animale. Asociația crescătorilor de animale Plosca se numea, președinte nu avea iar membru fondator era și actualul primar, domnul Daniel Grosu”, acuză Ștefan Tudoran, un crescător care deține în prezent 10 vaci, 10 capre și un cal.

    Cu martorii în cărucior la DNA

    Crescătorii din comună s-au descurcat cum au putut timp de 3 ani când, în anul 2010, ”s-au răsculat”. Ștefan Tudoran povestește că asociația de fermieri care încasa banii de la APIA nu respecta măcar condițiile minime de întreținere a izlazului.

    ”Nu întrețineau deloc islazul. Atunci ne-am hotărât să luăm măsuri și ne-am răsculat! Am sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA). Au chemat 100 de persoane la audieri. Pe părinții noștri îi ducem în cărucior la DNA, la București. Și la ora actuală sunt în cercetări”, se mai plânge crescătorul de animale.

    Când au văzut că nici autoritățile nu pot face lumină în acest caz, crescătorii de animale au luat o decizie radicală: să își înființeze propria cooperativă prin care să ceară legal concesionarea izlazului comunal.

    ”Ne-am făcut o cooperativă (Cooperativa Crescătorilor de animale Muntenia n.r) , noi crescătorii de animale. Am înregistrat la Registrul Comerțului cooperativa în 31 decembrie 2015. În 2017, anul trecut, au făcut și ei (tabăra primarului – n.r) cooperativă (Cooperativa Agricolă Minalt – n.r.)  și au scos islazul la licitație prin Hotărâre de Consiliu Local. Licitația trebuia să fie pe 10 mai 2017. Ne-am dus pe 10 mai, Cooperativa Minalt nu era înregistrată. S-a amânat licitația, nu știm din ce motiv și pe data de 11 mai s-a ținut licitația, dar pe data de 11 mai s-a înregistrat la Registrul Comerțului și Cooperativa Minalt. Au atribuit islazul Cooperativei Minalt, dar nu știu când au luat membri în aceeași zi sau când au făcut ei Adunare Generală.  Sediul cooperativei este la domnul primar acasă. El este învățat de la ONG, pentru că avea sediul la cârciumă la soția acestuia și câte 150 milioane (15.000 RON) lunar e chirie. Deci de 4 ani de zile la noi nu mai e dat cu nimic pe islaz. Acum nu putem să stăm de căpușe”, a mai povestit crescătorul.

    Disputa fermierilor a ajuns și în atenția ministrului agriculturii

    Ștefan Tudoran spune că fermierii au trecut pe rând la fiecare instituție responsabilă pentru a cere ajutorul, de la ministerul agriculturii, Petre Daea, până la prefectul din județ. Crescătorii de animale cer să se respecte legea și să poată concesiona individual pășunea astfel încât vitele să nu ajungă să moară de foame sau banii din subvenții să se piardă din cauza luptei dintre cele două cooperativ.

    ”Noi să închiriem individual, conform Legii nr.44 (Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 – n.r.), am ajuns la domnul ministru, am fost la prefect, am făcut dialog social. Am înțeles că islazul nu ar mai fi, 480 hectare, l-au dat la arendași. Vor să ne distrugă, că sunt o mână de arendași. Am ajuns la domnul ministru. Am vorbit cu el telefonic, am trimis la domnul prefect să ne primească în audiență. Ne-a primit. Nu s-a rezolvat nimic. Câte animale avem în Registrul Național al Fermelor, câte sunt pe teren, atât islaz să ne dea. A spus că el, primarul, are drumul pavat până la domnul Iohannis și nu o să câștigăm nimic și o să murim. Avem dovezi, avem tot ce se poate”, mai spune cu amărăciune fermierul.

    Ce spune primarul acuzat

    Agrointeligența-www.agrointel.ro este o publicație imparțială de aceea a luat legătură și cu primarul Daniel Grosu pentru a afla și punctul său de vedere.

    ”Astăzi – marți 3 aprilie a fost judecată contestația dumnealor la Curtea de Apel. În primă instanță a câștigat Primăria, eu ce să fac? Fermierii ieri au făcut o Adunare Generală la Cooperativă și din 50 de inși au fost doar 7 acolo. Le-am explicat că la timp fizic, la cum vor dumnealor, la stat durează mai mult decât la privat, nu era timp să își ia subvenția pe anul ăsta. Anul trecut, când i-am rugat să aleagă cum vor, au zis că vor sub formă asociativă o cooperativă. Dacă va câștiga primăria, este făcută cerere de subvenție, doar că este blocată, nu că a vrut primăria”, ne-a precizat primarul.

    Acesta a arătat că în ultimii 3 ani nu s-a mai primit subvenție pe pășune. Deloc. Banii care puteau ajunge pentru întreținerea izlazului sau modernizarea fermelor s-au pierdut din cauza unor ambiții și interese care vor duce cel mai probabil la încă un an ”ratat”.

    ”Un an au stricat dumnealor de la APIA, că au schimbat niște condiții drastice și nu a primit nimeni în tot județul și un an nu s-a primit tot la fel, că au făcut reclamații peste tot, fermierii între ei. Nu am o problemă să le dau islaz, dar nu poți să faci peste noapte ce vor dumnaelor, că trebuie respectați niște pași. Este un contract în derulare, trebuia să se întâlnească ei și să hotărască că se dizolvă cooperativa, lucru care nu s-a întâmplat nici la ora asta, după aceea Hotărâre de Consiliu de reziliere a contractului. După aceea, aprobare caiet de sarcini și cu parcelare, că sunt mulți crescători și fiecare trebuie să primească. După mine, nu mai era timp fizic ca să depună declarația la APIA pe anul acesta. Eu le-am explicat lucrul acesta, dar fiecare înțelege ce vrea. Dacă vine cineva și spune că nu a avut acces la islaz, aș înțelege, dar primăria nu poate să le cumpere nutrețuri lor. Ca să-l întreții, se întreține cu bani. Plătesc vreo contribuție dumnealor? Cum să-l întreții dacă nu sunt bani?”, a mai subliniat Daniel Grosu.

    Acesta arată cu degetul spre fermieri și spune că sunt interesați doar să își ia subvenția și să o bage în buzunar.

    Notă: Afirmațiile crescătorului Ștefan Tudoran sunt susținute și de fermierii Ciobănescu Florian, Ciolan Daniel Gelu, Popescu Dumitru, Curcan Petre, Ciobanu Gabriel, Mărineață Ilie, Popescu David, Grigorescu Ionuț, Grosu Cornel, Cristea Adrian.


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA, în conturi. Județele unde fermierii au anunțat că au primit a doua tranșă de bani MADR a făcut plata. De mâine se achită fermierilor subvenția de 200 euro pe hectar Subvențiile APIA care intră în conturi până la Crăciun!

    Ultimele știri

    Subvenții APIA. Fermierii de pe lista de plăți de dinainte de Crăciun Alertă meteo de ninsori! Județele unde ninge înainte de Crăciun Rusia și-a stabilit cotele de export la cereale pentru 2025. La porumb e jale!