FERMIERUL care RENUNȚĂ LA SUBVENȚII DE 13.000 EURO/AN pentru A CULTIVA RAPIȚĂ!
agrointeligenta.ro -
Când ai un pământ bun, culturile se leagă, producțiile mari sunt ușor de atins. Când, însă glia pe care o lucrezi este una săracă și, pe deasupra, și întinsă pe dealuri, viața unui fermier devine mai complicată. Pentru Marian Dajboc, agricultor în Suhurlui, județul Galați, fiecare an este o provocare și nici măcar plățile compensatorii de la APIA nu pot să țină loc de pricepere și experiență în atingerea profitului. Este motivul pentru care, din acest an, agricultorul gălățean a luat o decizie uriașă: renunță la Pachetul 4 – Culturi verzi, circa 60.000 de lei pe an, numai din dorința de a face rotația culturilor ca la carte și pentru a putea include în planul de cultură și rapița.
Dacă vă întrebați cum a reușit până acum fermierul Marian Dajboc să își mențină ferma și să facă și profit și investiții, răspunsul include două reguli de bază ale sale: foliarele și cheltuielile atent făcute la fiecare lucrare agricolă.
”Lucrez o suprafață de 315 hectare, cu un pământ dificil. Am sole unde panta are o înclinare de 10-12 grade că mi-e și frică la recoltat când merg cu combina. În toată ferma lucrez eu și cu un angajat pe care mă bazez. În rest, mai am un contabil pentru partea de contracte și atât. Țin cheltuielile sub control pentru că la noi, în zona noastră, nu poți să te întinzi așa mult cum o fac fermierii din alte părți ale țării. Nu te ajută nici pământul, nici vremea, nici prețurile. Te ajuți tu și tehnologia pe care o faci”, ne-a mărturisit agricultorul.
Păioasele, salvate cu Plyaminol și Omex Bio de la Agro-Est Muntenia
Anul 2018 este unul extrem de dificil pentru fermierul din Suhurlui. A pornit cu grâul și orzul în mare secetă și numai produsele cu aplicare foliară l-au ajutat ca, la final, să aibă ce recolta.
”Eu folosesc fertilizare foliară de 7-8 ani. De circa trei ani colaborez cu compania Agro-Est Muntenia de la care am încercat prima dată produsele la păioase, apoi am extins și la porumb și la floarea-soarelui. Dacă anul acesta nu veneam cu produsele Agro-Est la grâu și la orz, pierdeam totul. Cine spune că foliarele n-au efect este clar că nu a trecut prin ce trec eu an de an. În primăvară aveam păioasele toate îngălbenite de la secetă. Am aplicat la primul tratament, pe lângă erbicid și Omex Bio (fertilizant și stimulator de creștere) și Plyaminol (biostimulator organic cu 30% conţinut de aminoacizi liberi), de la Agro-Est. După trei zile deja se vedea diferența și, la o săptămână, nu-mi mai recunoșteam cultura, așa s-a recuperat de bine”, ne-a mărturisit fermierul gălățean care, la final, a reușit să obțină o recoltă medie de 3,5 tone pe cele 100 de hectare de grâu – în mare parte soiuri românești (Glosa, Dropia și Alex) și 4 tone pe cele 46 de hectare cu orz Jup de la Caussade Semences.
Kingfol ZN a ajutat enorm cultura de porumb
Dacă la păioase, produsele Agro-Est Muntenia l-au ajutat să evite pierderile, la porumb și la floarea-soarelui, foliarele îi aduc spor de producție în acest an. Cel mai mulțumit este fermierul Kingfol ZN, un produs care, spune el, a ținut porumbul ”în viață” până au venit ploile, iar acum mare parte din profitul așteptat îl pune pe seama tratamentului de la Agro-Est Muntenia.
”În primăvară, venind la cultura de porumb, am văzut-o că era urâtă, l-am sunat pe domnul Costi de la Agro-Est Muntenia și dânsul mi-a recomandat Kingfol ZN, fertilizant foliar pe care eu nu l-am mai folosit până anul acesta. Mi l-a recomandat în doza de 0,5/ha. L-am aplicat exact după instrucțiuni și și-a facut treaba, rezultatele chiar se văd. Era și o secetă accentuată și produsul Agro-Est Muntenia a ajutat foarte mult planta de porumb la dezvoltare”, explică fermierul gălățean.
Marian Dajboc și-a făcut chiar și calcule privind investiția la hectar cu Kingfol Zinc. La un cost per litru de 70 de lei, deci de 35 de lei pentru doza de 0,5 litri pe hectar, fermierul estimează că va avea un plus de 500-1.000 de kilograme la hectar. ”Sunt foarte multumit că am plătit puțin și scoatem mult. Nu uau, ci destul, un 400-500 de lei la ha în plus, ori în hectare se adună”, analizează fermierul.
Boron Extra pentru producția mai mare la floarea-soarelui
La acest moment, cea mai aspectuoasă cultură din ferma de la Suhurlui este cea de floarea-soarelui. Iar satisfacția lui Marian Dajboc este cu atât mai mare cu cât o decizie luată la momentul optim i-a asigurat profitul pe acest an. Ce decizie? Aceea de a aplica Boron Extra de la Agro-Est Muntenia!
”Înainte de a aplica Boron Extra în doza de 2 l/ha, plantele erau foarte mici, îngălbenite, erau pe cale de dispariție, într-un cuvânt. Dupa ce am aplicat acest tratament cu Boron Extra (fertilizant foliar formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot), la 3-4 zile efectele au început să se vadă. (…) Ca și cheltuială pe hectar a fost undeva max 70 de lei pentru cei doi litri de Boron Extra de la Agro-Est Muntenia, cu un surplus de producție ce o sa fie substanțial. Cred între 800-1200 kilograme la hectar, ar fi cam 1.200-1.300 de lei la hectar, cu o cheltuială de 70 de lei„,arată calculele fermierului la floarea-soarelui.
Din acest an reia cultura rapiței în fermă
Poate vă întrebați de ce Marian Dajboc nu spune nimic despre rapiță. Motivul: de ani buni nu mai are această plantă în fermă. ”Acum vreo 8-9 ani am pus ultima dată rapiță. Înainte de a recolta a venit o furtună cu vânt mare și mi s-a scuturat. Apoi am decis să optez pentru Pachetul 4 de la plățile compensatorii de la APIA și am scos rapița din fermă ca să mă încadrez cu rotația culturilor. Venind cu acest pachet nu mai avem loc să facem și cultura de rapiță. În principiu, cultura trebuia pusă pe locul unde a fost cultura de păioase și puneam un an grâu, un an porumb și floarea-soarelui, și venea floarea cel puțin la doi ani unul după altul”, explică agricultorul care a venit cu ideea de a renunța la Pachetul 4 Culturi verzi pentru a face o rotație a culturilor mai bună.
”Am luat această decizie, una suprinzătoare pentru mulți, nu pentru că nu mi-ar fi prins bine cele 600 de milioane de lei vechi pe an, ci pentru că am simțit că nu mai pot continua cu tot acel stres legat de semănatul de toamnă ce avea termen fix și în care mi-era mereu greu să mă încadrez și să pun și grâul și orzul. În plus, am avut controale peste controale, subvențiile au venit greu. Așa că am luat decizia de a ieși din pachetul 4 de la APIA pentru suprafața pe care o aveam, cam 130 de hectar”, ne-a explicat fermierul. De precizat că 60.000 de lei echivalează cu circa 13.000 de euro, bani la care agricultorul gălățeană a decis să renunțe numai pentru a avea în fermă tehnologia și culturile ce îi pot aduce un profit mai mare.
Peste cinci ani își vede ferma fără datorii
Pe partea de investiții, Marian Dajboc a încercat să acceze fonduri europene, însă când a văzut cum merg treburile, a renunțat și a optat pentru leasing. Așa și-a luat anul trecut o combină nouă, iar pe partea de tractoare are două – unul pe care se bazează cu toate lucrările, iar un al doilea l-a cumpărat cu roți înguste pentru stropiri. Semănătoarea o are de la Pottinger, iar din această toamnă, va monta pe ea și un microgranulator APV pentru aplicarea îngrășămintelor de tip starter. ”Aici, în zona noastră se face agricultură adevărată. Fără mofturi, fără ocolișuri. Agricultură și tehnologie ca la carte. Fără acestea nu scoți nimic, nu faci nimic, ești fermier azi și anul viitor pierzi totul. Eu acum la 315 de hectare am fix suprafața pe care o pot lucra eu și cu încă un om. Dacă va mai fi să cresc…voi vedea…acum sunt bine. Peste cinci ani nu mă văd cu o fermă mai mare, ci cu datoriile plătite și eu mai liniștit”, a mărturisit fermierul din Suhurlui, județul Galați.
