Mihai Schita a văzut oportunitatea în terenul pârloagă: ”Fertilizăm cu îngrășăminte românești toate culturile!”
agrointeligenta.ro -
Mihai Schita, administratorul Schwab Agroprod din Ardud, județul Satu Mare, este unul dintre fermierii care au reușit să integreze producția agricolă vegetală și să rentabilizeze la maximum tehnolologia pe care o aplică an de an. Fermierul nu crede în soluții complicate, ci se bazează pe produse pe care le cunoaște și care au în spate o istorie și o tradiție. Din acest motiv, în ferma sa, fertilizarea se face în proporție de 70-80% cu îngrășăminte de la Azomureș. Restul fetilizării este completat din surse proprii, îngrășămintele fiind rezultate în stația de biogaz a fermei sătmărene.
Investește în agricultură din 2004
„Compania noastră lucrează în prezent 3.000 de hectare de terenuri agricole localizate cu preponderență pe raza orașului Ardud și a orașelor învecinate – Rătești, Beltiug. Această companie pe care o reprezint este o companie pe care am înființat-o în anul 2004. Am pornit de la suprafețe relativ modeste, în jur de 600-800 de hectare pentru început și în următorii 4-5 ani de zile am reușit să comasez o suprafață mai amre, ajungând la 3.000 de hectare. Ca și structură la nivel de companie avem culturi de toamnă și culturi de primăvară. Ponderea în cadrul fermei este undeva de 40% culturi de toamnă și restul 60% culturi de primăvară. Mizăm foarte mult pe cultura porumbului pentru că suntem o zonă cu un aport de precipitații ceva mai favorizat decât să spunem alte zone din țară”, a declarat fermierul Mihai Schita pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Cumpără numai îngrășăminte de la Azomureș
În ceea ce privește structura de fertilizare în proporție de 70-80%, fermierul folosește de aproape 15 ani numai îngrășămintele de la Azomureș. ”Că vorbim de complex, că vorbim despre azot sau nitrocalcar, în opinia mea produsele de la Azomureș ures sunt cele care corespund așteptărilor mele. Zona noastră fiind o zonă cu terenuri ușor acide, ponderea mare în îngrășămintele pe care le folosim o ocupă nitrocalcarul pentru că nu dorim să facem o acidifiere suplimentară la nivel de sol”, vorbește fermierul despre nitrocalcarul de la Azomureș care îl ajută să mențină un echilibru în solul pe care îl lucrează.
Fermierul preferă să cumpere îngrămintele de calitate produse în România
Despre relația sa cu Azomureș, Mihai Schita subliniază că aceasta a fost întotdeauna una excelentă și foarte corectă. ”Folosim și amendamente de la Azomureș pentru corectarea pH-ului la nivel de sol. Îi cunosc pe specialiștii de la Azomureș de multă vreme, sunt o echipă onestă, dedicată, oameni care știu să-și facă treaba într-un mod profesionist. Au și un partener în Satu Mare care în opinia mea este unul dintre partenerii lor solizi și cu care eu lucrez foarte bine”, a mai spus Mihai Schita. Fermierul recunoaște că în afară de calitate, îngrășămintele de la Azomureș au un atribut în plus pe care el îl prețuiește foarte mult. ”Un lucru foarte important pe care țin să-l accentuez este însăși faptul că aceste produse sunt produs sută la sută românești. Când mă gândesc că fac o comandă pentru nitrocalcar, mă gândesc că fac achiziția unui produs românesc pentru o fermă românească, ceea ce eu spun că este un lucru lăudabil și de bonton”, explică fermierul din județul Satu Mare.
Reziduurile din stația de biogaz completează fertilizarea terenurilor
Un alt segment de activitate în care Mihai Schita a investit în ultimii ani este cel al energiilor regenerabile. ”În parteneriat cu o companie austriacă am dezvoltat un proiect care de asemenea are legătură cu agricultura, un proiect în care producem energia electrică. Folosim biomasa pentru a obține biogazul care mai apoi este ars într-o centrală de cogenerare și energia electrică se pompează în rețeaua națională, iar energia termică o folosim pe platformă pentru a veni în sprijinul uscării de cereale și niște module de sere pentru a valorifica și integra tot la nivel de business. A fost un proiect de pionierat chiar dacă astăzi condițiile din piață nu sunt cele mai favorabile, dar este un proiect care promite foarte multe pentru viitor. Toată fracția biodegrabilă poate fi folosită cu succes în această stație de biogaz. Energia electrică se pompează în rețea, energia termică se folosește pe platformă, iar ce rezultă în final, reziduu. Este un reziduu care se folosește cu mare succes ca și fertilizant natural în cadrul companiei”, explică fermierul de unde provine restul de 20-30% din îngrășămintele pe care le aplică în cultura mare.
Referitor la capacitatea stației din ferma sa, Mihai Schita precizează: ”Capacitatea stației este de 1,5 Megawatt/oră produși și tot atâta megawați termic. Cantitățile de biomasă care se folosesc în cadrul acestei stații sunt undeva cifrate la 25.000-30.000 de tone de biomasă pe an. O parte este produsă din siloz de sorg, siloz de porumb și o parte este biomasă rezultată în urma altor culturi vegetale”.
”Această producție de energie electrică este pentru noi gratis, pentru că noi oricum că noi întotdeauna ne-am raportat la materia primă care intră în stația de biogaz. Practic, exceptând suprafețele fertilizate cu îngrășământul organic rezultat de la stație, celelalte suprafețe în proporție de 70-80% sunt fertilizate cu produsele de la Azomureș”, precizează Mihai Schita.
A investit în spații de depozitare
Pe lângă segmentul agricol la nivel de cultură mare, compania reprezentată de fermierul sătmărean are și niște obiecte de activitate pe care le numește ”adiționale”. ”În speță vorbim despre una dintre cele mai mari baze siloz din Transilvania cu o capacitate de stocare de 35.000 de tone într-o singură locație și cu o capacitate de uscare de 800 de tone în fiecare zi. De asemenea, avem și un segment de bussines ce înseamnă depozitarea, procesarea primară a cerealelor”, explică Mihai Schita care sunt investițiile sale pe partea de depozitare și de procesare primară.
Pasiune împlinită: brandul de vinuri ”Crama Rătești”
Cu un business integrat și mereu cu un pas în fața ”tendințelor”, fermierul a reușit să construiască și un brand care îi este foarte drag și care îi aduce, an de an, satisfacții pe măsură. ”Avem la nivelul companiei o suprafață de 205 hectare cu viță de vie, plantație care este înființată în anul 2008-2009 pe fonduri europene, fonduri prin programul de reconversie. Plantația este astăzi pe rod, iar brandul cu care suntem prezențu care astăzi este 100% pe rod de câțiva ani buni având chiar un brand cu care suntem prezenți în piață ”Crama Rătești”, un brand care, după trei ani și jumătate, începe să ajungă la maturitate. Suntem prezenți pe piața națională, zicem noi într-o proporție pozitivă și bună, dar de asemnea exportăm cu succes în China, Polonia, Elveția. Acum începem să exportăm în țările nordice, suntem pe final cu un contract pentru Londra. Așadar, încet-încet, brandul ajunge la maturitate și ne creăm piața pentru a putea să ne desfacem întreaga cantitate de vinuri. Este un segment care cap-coadă a fost integrat, adică am înființat plantația pentru a ne produce materia primă, strugurii, facem vinificarea, îmbutelierea punând produsul în piață”, vorbește fondatorul brandului de vinuri ”Crama Rătești”.
”Secretul…eu spun că întotdeauna trebuie să fii prezent, să te promovezi, să-ți faci cunoscut produsul. Segmentul de vin este cu totul și cu totul aparte. Un consumator trebuie să ia contact cu produsul. Nu este ca și un produs care se vinde singur, dar în momentul în care cineva a luat contact cu vinul nostru, am știut clar că vom avea un real succes. Avem un palmares foarte bogat de medalii, cea mai de succes și de suflet este medalia pe care am primit-o în 2016 la concursul mondial de la Bruxelles, unde au fost peste treizeci și șapte de țări participante din întreaga lume. Au fost peste 9.000 de probe de vin care au fost analizate, s-au luat nouă zeci de medalii de aur iar una dintre cele nouăzeci de medalii de aur a fost atribuită Cramei Rătești și asta este prima satisfacție. A doua satisfacție este că a fost atribuită unui vin 100% originar din România și anume Fetească regală”, a vorbit Mihai Schita despre ambiția sa pe piața vinurilor din România și nu numai.
Viziunea lui Mihai Schita – cea a unui fermier pasionat
În finalul interviului pe care ni l-a acordat, fermierul ne-a vorbit și despre ceea ce crede el că l-a ajutat să reziste în agricultură chiar și în cei mai grei ani. ”Eu de profesie nu sunt nici inginer agronom, nici specialist în agricultură. Eu am început business-ul în segmentul agricol înțelegând un lucru: în anii 2000 – 2002 și 2003 au fost niște ani foarte grei pentru economia României și pentru agricultură, fermele care au reușit să reziste au fost ferme care au avut fie terenuri foarte bune, fie fermele care au avut un istoric foarte solid pentru că au fost ani extraordinari de grei pentru agricultură. În marea majoritate, fermele, asociațiile sau societățile agricole au avut probleme foarte mari în acea perioadă. Eu am ajuns undeva în 2004 după ce agricultura României era deja coborâtă pe tobogan și era deja pe fundul piscinei, era clară treaba. Eu am văzut mii de hectare lăsate în paragină și pe mine acest fapt m-a îngrozit. M-am plimbat o zi întreagă și niciodată nu am văzut atâta teren în paragină și pe structura unei vechi asociații agricole am creat o companie privată pentru că ei erau oricum deja în moarte clinică. Am făcut o companie și am pornit cu următoarea viziune: mai devreme sau mai târziu urma să aderăm la Uniunea Europeană, mai devreme sau mai târziu urma să apară și sprijinul în acest segment și sigur că da, un întreg pachet de facilități. Atunci am spus că e doar o chestiune de timp. Am înțeles că fără doi-trei piloni pe care să te sprijini nu vei avea succes și asta a fost motivația în care am început să investim la nivel de fermă”.
