• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Grecii s-au reorientat: nu mai angajează „căpşunari” români sau moldoveni. Plătesc doar muncitorii cu pașaport elen

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Pentru mai bine de un deceniu şi jumătate, fermierii eleni au folosit pentru muncile manuale de recoltare aproape exclusiv forţă de muncă străină. Criza a schimbat lucrurile.

    Termenul „căpşunar” a devenit la nivelul limbii comune un sinonim al muncitorului agricol străin, în general provenind din România, Bulgaria, Albania sau Republica Moldova, folosit în ţări precum Grecia, Italia sau Spania la muncile manuale, necalificate de culgere a căpşunelor, fructelor de pădure şi nu numai. Acceptând condiţii salariale, contractuale şi de muncă sub standardele rezervate cetăţenilor şi mult sub aşteptările muncitorilor agricoli locali, aceştia asiguarau în aceste ţări din „Sud” un plus de competitivitate, prin reducerea costurilor cu forţa de muncă.

    Pe fondul crizei economice şi al măsurilor de austeritate luate de autorităţi în toate ţările mai sus amintite, scăderea veniturilor şi greutatea găsirii unui loc de muncă a crescut atractivitatea slujbelor sezoniere din agricultură în ochii localnicilor, inclusiv a celor de culegător.

    Grecia se confruntă cu cea mai dificilă situaţie din grupul celor trei ţări sudice – ţara având de pus în practică un plan extrem de dur ca o condiţie a sprijinului acordat de celelalte state ale zonei euro pentru plata datoriilor.

    Pe acest fond, mulţi eleni din mediul rural au început să caute angajamante care până nu demult erau rezervate doar străinilor. De partea cealaltă, şi angajatorii au început să se re-orienteze spre conaţionali.

    Producătorii de căpşuni din Ileia vor angaja pentru recolta din această vară 4 000 de culegători, prin intermediul Manpower, condiţia fiind ca muncitorii să aibă paşaport elen. Cei 120 de producători de căpşuni din regiune angajau până nu demult străini albanezi, bulgari, români şi moldoveni.

    Decizia pare una mai mult patriotică decât economică. „Cu şomajul care afectează ţara, am vrea să angajăm greci să ne muncească pământul” declara Fotis Kyriazis, unul dintre preşedinţii unei cooperative locale, care, însă nu uită să îşi exprime şi dubiile privind succesul demersului, recunoscând că este o muncă grea pentru cât este plătită.

    Salariul de 25 de euro pe zi, acceptat de muncitorii străini, este în continuare destul de mic pentru cei mai mulţi dintre greci.

    Aproape toată cantitatea de căpşune exportată de Grecia este produsă în regiunea Ileia.

    Sursă: Ekathimerini

    Te-ar mai putea interesa

    Andrei Ciobanu crește gâște din rasa Holmogor care ating greutatea de 15 kilograme Abatoarele sunt asaltate de fermierii care renunță la vacile de lapte. Crescător „La Botoșani se taie zilnic câte 400 de vaci” Soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online Cel mai puternic tractor din lume. Zoomlion a prezentat tractorul cu 1.600 de cai putere și motor hibrid Avans APIA 2026. Fermierii care sunt blocați încă la plata primei tranșe din subvenții

    Ultimele știri

    Este oficial! Euronext lansează contracte futures pentru grâu și porumb, cu livrare fizică la Constanța De la 2.200 la 8.000 litri de lapte cu rasa Bălțată cu Negru Românească. Toader Neață, AGCTR: „Taurii românești sunt foarte buni. Materialul seminal este la același nivel cu cel din Occident” Jabbar Kanani, Agricover: Introducerea leasingului funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035. Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români a reunit peste 500 de participanți! Fermierii din Franța se pregătesc să folosească mai multă sămânță din propria recoltă