• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Grecii s-au reorientat: nu mai angajează „căpşunari” români sau moldoveni. Plătesc doar muncitorii cu pașaport elen

    agrointeligenta.ro

    Pentru mai bine de un deceniu şi jumătate, fermierii eleni au folosit pentru muncile manuale de recoltare aproape exclusiv forţă de muncă străină. Criza a schimbat lucrurile.

    Termenul „căpşunar” a devenit la nivelul limbii comune un sinonim al muncitorului agricol străin, în general provenind din România, Bulgaria, Albania sau Republica Moldova, folosit în ţări precum Grecia, Italia sau Spania la muncile manuale, necalificate de culgere a căpşunelor, fructelor de pădure şi nu numai. Acceptând condiţii salariale, contractuale şi de muncă sub standardele rezervate cetăţenilor şi mult sub aşteptările muncitorilor agricoli locali, aceştia asiguarau în aceste ţări din „Sud” un plus de competitivitate, prin reducerea costurilor cu forţa de muncă.

    Pe fondul crizei economice şi al măsurilor de austeritate luate de autorităţi în toate ţările mai sus amintite, scăderea veniturilor şi greutatea găsirii unui loc de muncă a crescut atractivitatea slujbelor sezoniere din agricultură în ochii localnicilor, inclusiv a celor de culegător.

    Grecia se confruntă cu cea mai dificilă situaţie din grupul celor trei ţări sudice – ţara având de pus în practică un plan extrem de dur ca o condiţie a sprijinului acordat de celelalte state ale zonei euro pentru plata datoriilor.

    Pe acest fond, mulţi eleni din mediul rural au început să caute angajamante care până nu demult erau rezervate doar străinilor. De partea cealaltă, şi angajatorii au început să se re-orienteze spre conaţionali.

    Producătorii de căpşuni din Ileia vor angaja pentru recolta din această vară 4 000 de culegători, prin intermediul Manpower, condiţia fiind ca muncitorii să aibă paşaport elen. Cei 120 de producători de căpşuni din regiune angajau până nu demult străini albanezi, bulgari, români şi moldoveni.

    Decizia pare una mai mult patriotică decât economică. „Cu şomajul care afectează ţara, am vrea să angajăm greci să ne muncească pământul” declara Fotis Kyriazis, unul dintre preşedinţii unei cooperative locale, care, însă nu uită să îşi exprime şi dubiile privind succesul demersului, recunoscând că este o muncă grea pentru cât este plătită.

    Salariul de 25 de euro pe zi, acceptat de muncitorii străini, este în continuare destul de mic pentru cei mai mulţi dintre greci.

    Aproape toată cantitatea de căpşune exportată de Grecia este produsă în regiunea Ileia.

    Sursă: Ekathimerini

    Te-ar mai putea interesa

    Șeful ANSVSA, mesaj pentru oierii care pregătesc protestul din 15 septembrie: „Vreau să nu mai vândă animale fără certificat” DNA: Cristina Trăilă, urmărită penal. Miza: schimbarea șefului DSVSA Vaslui și despăgubiri de 3 milioane de euro Presa de la Kiev: Cerealele din Ucraina NU au prioritate în portul Constanța. Unele terminale primesc mai întâi marfa românească Serviciile pentru care micii crescători de vaci, oi, capre și porci nu trebuie să plătească la medicul veterinar Preț teren agricol în Germania. Un hectar de pământ se apropie de 100.000 de euro

    Ultimele știri

    Plan masiv de intervenție în ferme! Peste 355.000 de oi și capre, vizate de controalele ANSVSA Piața cerealelor – retrospectiva săptămânii. Grâul și porumbul – pe creștere, rapița și floarea-soarelui se depreciază Fermierii – subvenție de 50% din costul asigurărilor. Noile condiții pentru culturi și animale prin DR-31 Agro Fest Connect 2026. Fermierii, companiile și specialiștii din agribusiness se întâlnesc în câmp la Rediu, pe 2 septembrie! Semnal de alarmă: Micii fermieri care au solarii de lemn nu pot accesa cei 50.000 de euro/fermă de la 1 septembrie