• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Grecii s-au reorientat: nu mai angajează „căpşunari” români sau moldoveni. Plătesc doar muncitorii cu pașaport elen

    agrointeligenta.ro -

    Pentru mai bine de un deceniu şi jumătate, fermierii eleni au folosit pentru muncile manuale de recoltare aproape exclusiv forţă de muncă străină. Criza a schimbat lucrurile.

    Termenul „căpşunar” a devenit la nivelul limbii comune un sinonim al muncitorului agricol străin, în general provenind din România, Bulgaria, Albania sau Republica Moldova, folosit în ţări precum Grecia, Italia sau Spania la muncile manuale, necalificate de culgere a căpşunelor, fructelor de pădure şi nu numai. Acceptând condiţii salariale, contractuale şi de muncă sub standardele rezervate cetăţenilor şi mult sub aşteptările muncitorilor agricoli locali, aceştia asiguarau în aceste ţări din „Sud” un plus de competitivitate, prin reducerea costurilor cu forţa de muncă.

    Pe fondul crizei economice şi al măsurilor de austeritate luate de autorităţi în toate ţările mai sus amintite, scăderea veniturilor şi greutatea găsirii unui loc de muncă a crescut atractivitatea slujbelor sezoniere din agricultură în ochii localnicilor, inclusiv a celor de culegător.

    Grecia se confruntă cu cea mai dificilă situaţie din grupul celor trei ţări sudice – ţara având de pus în practică un plan extrem de dur ca o condiţie a sprijinului acordat de celelalte state ale zonei euro pentru plata datoriilor.

    Pe acest fond, mulţi eleni din mediul rural au început să caute angajamante care până nu demult erau rezervate doar străinilor. De partea cealaltă, şi angajatorii au început să se re-orienteze spre conaţionali.

    Producătorii de căpşuni din Ileia vor angaja pentru recolta din această vară 4 000 de culegători, prin intermediul Manpower, condiţia fiind ca muncitorii să aibă paşaport elen. Cei 120 de producători de căpşuni din regiune angajau până nu demult străini albanezi, bulgari, români şi moldoveni.

    Decizia pare una mai mult patriotică decât economică. „Cu şomajul care afectează ţara, am vrea să angajăm greci să ne muncească pământul” declara Fotis Kyriazis, unul dintre preşedinţii unei cooperative locale, care, însă nu uită să îşi exprime şi dubiile privind succesul demersului, recunoscând că este o muncă grea pentru cât este plătită.

    Salariul de 25 de euro pe zi, acceptat de muncitorii străini, este în continuare destul de mic pentru cei mai mulţi dintre greci.

    Aproape toată cantitatea de căpşune exportată de Grecia este produsă în regiunea Ileia.

    Sursă: Ekathimerini


    Te-ar mai putea interesa

    AFM: Înscrierile în programul Rabla pentru Tractoare încep de luni, 12 mai. Fermierii – finanțați în ordinea cererilor Val de sinucideri în agricultura și mediul rural din Polonia Îngrijirea narciselor după ofilirea florilor. Lucrări de tăiere, replantare, înmulțire

    Ultimele știri

    Un fermier a descoperit 150 de tone de aur pe terenul său agricol Monitorizarea umidității solului – cheia unei agriculturi eficiente prin utilizarea senzorului de umiditate CropX Rabla pentru Tractoare începe cu o plângere penală pentru înșelăciune și fraudă informatică