• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Porcinele hrănite cu OMG-uri au stomacul inflamat şi uterul mărit – au descoperit cercetătorii

    agrointeligenta.ro -

    Promisiunea utilizării culturilor modificate genetic în hrana animalelor este preţul mic al nutreţurilor – o promisiune care ar putea fi înşelătoare dacă starea generală de sănătate a acestora ar fi afectată, reducându-se productivitatea şi creşterea altor costuri.

    Spre deosebire de domeniul producţiei agro-alimentare destinate direct consumului uman în cel al producţiei de furaje şi nutreţuri există mai puţine obstacole care să îngrădească dezvoltarea culturilor modificate genetic. Astfel, la nivel global, cea mai mare parte a culturilor modificate genetic este reprezentată de plantele furajere (porumb, soia).

    Dezvoltările din domeniu – materializate sub forma proiectelor în lucru şi a suprafeţelor cultivate – sînt susţinute de achiziţiile semnificative venite din sectorul creşterii animalelor – fermierii apreciind preţul redus al acestei materii prime ca un factor important în definirea competitivităţii.

    Până în acest moment studiile privind efectele pe care culturile modificate genetic le-ar putea avea asupra sănătăţii s-au rezumat doar la patologia umană – fiind subliniat potenţialul alergogen şi cancerigen al unora dintre soiurile dezvoltate de anumite companii.

    Un recent studiu indică faptul că utilizarea nutreţurilor obţinute din plnate modificate genetic s-ar putea dovedi o alegere greşită sub aspect economic, acestea afectând starea de sănătate a animalelor.

    Porcii supuşi unei diete incluzând soia şi porumb modificate genetic au prezentat o rată mai mare a inflamăre a stomacului decât cei supuşi unei diete bazate pe plante nemodificate genetic.

    În studiul, ale cărui concluzii au fost publicate în Journal of Organic Systems (JOS), au fost incluse 168 de purcei, animalele fiind împărţite în două grupuri, care pe durata normală de viaţă de 22 de săptămâni din sistemul de fermă, au fost hrănite, unele cu nutreţ obţinut din culturi modificate gentic, altele cu nutreţuri să le spunem convenţionale – grupurile fiind identice atât sub aspect numeric cât şi a proporţiei dintre masculi şi femele.

    În urma evaluării post-mortem s-a constatat că grupul hrănit cu nutreţuri obţinute din plante modificate genetic prezenta o rata semnificativ mai mare a inflamării stomacului decât celălalt (32% versus 12%), alte aspecte urmărite precum viteza luării în greutatea, mortalitatea, biochimia sângelui, fiind identice. De asemenea, în grupul porcilor hrăniţi cu furaje obţinute din culturi modificate genetic femelele aveau utere cu 25% mai grele decât cele din grupul hrănit convenţional.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Primarul din Plătăreşti – drept la replică: ”Niciun arendaș nu a fost privat de emiterea adeverințelor pentru subvenții” Cum a devenit munca unei familii care trăiește din agricultură, bătaia de joc a unui cioban: ”Legea îl apără” ”Posibil să apelez și la credite”. Primele estimări ale lui Dimitrie Muscă pentru producțiile din acest an Adrian Dumitrică, fermier: Primăria nu-mi înregistrează contractele de arendă pentru că proprietarii figurează cu datorii la impozite Dragoș Ciornei cultivă peste 100 ha și crește viței de îngrășat: ”Spuneam că nu voi face niciodată agricultură”

    Ultimele știri

    AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă Ministrul Economiei: Azomureș va da îngrășăminte fermierilor în contul subvențiilor de la stat, pe bază de bonuri valorice Franța, în prag de criză agricolă: a pierdut un milion de fermieri și 100.000 de ferme O mare fermă angajează. Posturi cu salarii de 8.000 de lei, bonuri și transport decontat Matei Titianu – noul președinte al LAPAR: ”Forța unei organizații este dată de coeziune, de capacitatea de a valorifica energia noii generații de fermieri”