Mirajul Chinei pe piața laptelui: 14 fabrici autorizate, niciun contract. Modelul Bulgariei, replicat în România?
Oana Timar – Agrointeligența
În urmă cu 10 ani, fermierii bulgari credeau că au dat lovitura prin deschiderea exporturilor de lactate către China. La un deceniu distanță, cu 14 fabrici autorizate să trimită produse chinezilor, țara vecină recunoaște că, în realitatea, niciun pachet de brânză nu a luat drumul Chinei. O realitate pe care ar trebui să o aibă în vedere și producătorii români, aceea că nu orice acord este urmat, mai departe, și de contracte comerciale reale.
Imagini cu ministrul Agriculturii semnând acorduri în China au avut și bulgarii, iar ulterior, în urmă cu 10 ani, serviciile veterinare chineze au inspectat și ulterior au aprobat 14 companii bulgare de lactate care puteau exporta în China. Până în prezent, însă, nimeni din industrie nu a fost auzit să fi semnat un contract pentru vânzarea de brânză bulgărească pe această piață asiatică. Datele de la Institutul Național de Statistică (INS) din Bulgaria arată doar exportul unor cantități mici de unt în China, a anunțat Ministerul Agriculturii și Alimentației de la Sofia.
Bulgaria are 14 firme autorizate să exporte în China, dar niciun contract
Agenția Bulgară pentru Siguranța Alimentară anunța, în urmă cu 10 ani, că, în baza protocolului semnat bilateral cu China, orice companie bulgară care dorește să fie aprobată pentru exportul de produse lactate trebuie doar să solicite aprobarea prin intermediul unei platforme de export. Cu toate acestea, Asociația Națională a Producătorilor de Lactate (NAM) a explicat că astfel de parteneriate independente cu companii chineze sunt imposibil de implementat dacă nu există acorduri relevante la nivel de stat, deoarece piața chineză se bazează pe reguli diferite.
”14 fabrici de lactate care au primit până acum autorizații de la autoritățile veterinare pentru a comercializa pe această piață vastă. Din păcate, nu s-au încheiat încă contracte directe”, a explicat președintele NAM, Vladislav Mihaylov, într-un interviu acordat publicației Sinor.bg.
Pe de altă parte, autoritățile chineze au aprobat o serie de companii bulgare care exportă floarea-soarelui decojită, lucernă, porumb, tutun, furaje combinate pe bază de plante și aditivi pentru hrana animalelor, făină de floarea-soarelui și reziduuri uscate de distilare (DDGS), precum și șofran. Înainte de începerea războiului Rusiei în Ucraina în 2022, exporturile bulgare – în special de lucernă și vin bulgăresc – câștigau terenn în Asia, dar inflația și problemele cu rutele comerciale maritime au împiedicat exportatorii să continue.
Statisticile din Bulgaria pentru anul 2025 arată că exporturile interne de bunuri agricole către gigantul asiatic s-au ridicat la doar 114.633,6 tone. Cele mai mari cantități vândute au fost de floarea-soarelui, sub formă de turte, semințe și ulei. De asemenea, se exportă miere, vinuri, băuturi răcoritoare, sucuri de fructe, produse de panificație și cofetărie, conserve de fructe și legume și alte produse, a declarat Ministerul Agriculturii și Alimentației.
În ceea ce privește comerțul agricol dintre cele două țări în 2025, acesta este negativ pentru Bulgaria. Exporturile către China valorează doar 45 de milioane de euro, în timp ce importurile agricole se ridică la 154,7 milioane de euro. Comerțul agricol depășește 109,7 milioane de euro, importurile chinezești depășind exporturile bulgarilor cu 64,7 milioane de euro.
Vă reamintim că, la mijlocul lunii martie, mai exact pe 17 martie, ministrul Agriculturii de la acea vreme, Florin Barbu, a semnat un acord în China prin care piața asiatică urma să fie deschisă producătorilor români, în special pentru lactate și carne. Pe 27 aprilie, în conferința în care a făcut bilanțul activității sale la MADR, Barbu promitea că ”în maxim două luni”, țara noastră va începe exportul de cereale către China.
