• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Marea Neagră, în flăcări: 90 de nave blocate la Sulina, iar fermierul român ”plătește„ nota de plată

    Mihaela Ploscaru – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Drumul cerealelor românești spre piețele externe trece printr-una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani. Navele sunt atacate cu drone, cozile din rada Sulina cresc, iar armatorii iau în calcul condiții noi pentru Dunăre. Pentru fermierii români, toate acestea pot însemna un singur lucru: transport mai scump și prețuri mai mici la poarta fermei.

    În nopțile de 14 și 15 noiembrie, atacuri cu drone în apropierea Canalului Sulina au lovit trei nave comerciale: tancurile EVIAPETROL V și Ali Najafov și vrachierul Marsol. Autoritățile române au confirmat incidentele și au anunțat că membrii echipajelor nu au fost răniți. Imediat după aceea, pe 16 noiembrie, o navă încărcată cu grâu s-a scufundat în largul coastei Bulgariei, la circa 40 de mile marine de țărm, după ce a fost lovită de cel puțin o dronă. A doua zi, în aceeași zonă, tancul petrolier GAS HUSKY, sub pavilion liberian, s-a scufundat la aproximativ 50 de mile est de Byala. Avea la bord 3.400 de tone de gaz petrolier lichefiat. Toți cei 19 membri ai echipajului au fost evacuați la Varna.

    Potrivit firmei de securitate maritimă Diaplous, cel puțin 17 nave au fost atacate în largul coastelor României și Bulgariei de la jumătatea lui iulie. Peste 20 de marinari sunt dați dispăruți.

    Citiți și: Potențial ridicat și stabilitate în ani dificili. Așa se prezintă Dragster, hibrid de floarea-soarelui de la Soufflet Agro

    Atac nave (foto: thewire.in)

    Coadă de 90 de nave în rada Sulina

    La 16 noiembrie, aproximativ 90 de nave așteptau în rada Sulina. Șirul navelor care așteaptă să intre în porturile dunărene trecea mult dincolo de radă. Navele care merg spre porturile ucrainene au de așteptat 40–60 de zile. Pentru porturile din România și Republica Moldova, timpul mediu de așteptare este de 7–14 zile. Experta în logistică dunăreană Kateryna Kononenko avertizează că, după atacuri, armatorii vor fi mult mai greu de convins că este sigur să aștepte la ancoră. Situația este și mai delicată pentru cursele spre Galați și Giurgiulești. Kononenko consideră că tarifele de navlu stabilite pe aceste rute s-ar putea să nu mai fie valabile din cauza riscurilor de securitate.

    La aceste probleme se adaugă restricțiile de navigație. Pescajul maxim sigur este de 7,01 metri la Sulina, 6,7 metri pe ruta Mila 44 – Reni – Galați și doar 6,3 metri pe sectorul Galați – Brăila. Asta înseamnă nave încărcate parțial, mai multe curse și costuri mai mari pe fiecare tonă transportată.

    Citiți și: Rapița de la Constanța ajunge la 530 euro/tonă, iar floarea-soarelui la 523 euro/tonă, în plină criză la Marea Neagră

    Ucraina vrea să trimită și mai mult cereale pe Dunăre

    Între timp, Asociația Cerealelor din Ucraina (UGA) cere guvernului de la Kiev un tarif feroviar special pentru transportul cerealelor spre porturile dunărene. Scopul este ca transportul spre Dunăre să coste cât cel spre Odesa. În prezent, prin porturile dunărene trece aproape 1 milion de tone de cereale pe lună, adică circa 39% din exporturile Ucrainei. Prin Odesa trec doar 200.000 tone, adică 8%.

    Dacă propunerea va fi aprobată, presiunea pe infrastructura Dunării va crește și mai mult. Asta înseamnă o concurență mai mare pentru barje, dane și locuri în coada de la Sulina. Pe 16 noiembrie, Consiliul Afaceri Externe al UE a discutat la Bruxelles securitatea în Marea Neagră, conectivitatea transporturilor și diversificarea rutelor comerciale. La discuții au participat și miniștri din regiune. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că speră ca discuțiile să se încheie cu rezultate concrete.

    Cine plătește nota: fermierul român, la poarta fermei

    Navlurile mai mari și primele de risc de război ajung, în final, în prețul plătit fermierului. Când costul de transport de la Galați sau Constanța crește, traderii oferă mai puțin pentru marfa din fermă.

    Fermierii care au grâu și porumb în stoc ar trebui să urmărească atent diferența dintre cotațiile MATIF și prețurile ofertate în porturi. Dacă această diferență se mărește, motivul este riscul din Marea Neagră, nu cererea mai slabă. Pe de altă parte, o recoltă de porumb istoric de slabă în Franța și un coridor maritim tot mai riscant pentru Ucraina pot face ca marfa românească, livrată la timp și sigur, să fie mai căutată de cumpărătorii europeni. Însă, într-o piață agitată, siguranța livrării poate valora la fel de mult ca prețul.

    Te-ar mai putea interesa

    O brânză românească din lapte oaie a primit medalia de aur la World Cheese Awards 2026. Țara noastră – opt medalii în total! Un gospodar din Alba și-a făcut o grădină de legume pe perete casei. Costul proiectului: 2.000 de lei Exportul de oi rămâne blocat până pe 30 iunie 2027? Viorel Andronie, CMVRO: „Decizia de prelungire este pregătită” Subvenții APIA 2026. Când vor avea fermierii în conturi plata celor 68 de euro pe cap de bovină! Mold, unul dintre taurii prezentați la Parada Taurilor Românești, a fost scos la vânzare!

    Ultimele știri

    Anunțul pentru fermieri făcut de ministrul Florin Barbu la Jubileul LAPAR – 25 ANI! Emil Dumitru revine în Federația Națională PRO AGRO! Ce funcție va avea fostul secretar de stat în MADR Polonia se confuntă cu un val de noi focare PPA la mistreți: aproape 40 într-o săptămână Alertă sanitar-veterinară! Focar de Bluetongue într-o fermă cu peste 600 de bovine din Sibiu Cerealele se ieftinesc pe piețele internaționale, dar îngrășămintele și motorina rămân scumpe și în 2027