”Regele castraveților” din România și-a dărâmat toate serele. Vrea să o ia de la capăt în afacerea cu legume
Roxana Dobre -
“Regele castraveţilor cornișon” de la Işalniţa, județul Dolj trece la nivelul următor în producția de legume. Din cauza tehnologiei învechite și a presiunilor din piață, a renunțat la vechile sere pe care le-a demolat și plănuiește construirea unor sere moderne cu tehnologie de cogenerare. Investiția estimată pentru un hectar de seră modernă ajunge la aproximativ 3 milioane de euro, pentru care caută parteneriate cu fonduri de investiții.
În anul 2003, Florin Purcea a cumpărat în urma unei executări efectuate de Finanţe, ceea ce mai rămăsese din fostele Sere Işalniţa, cândva cele mai mari din Europa şi inaugurate în epoca comunistă. În prezent tehnologia care scotea pe piață tone de legume românești nu mai poate ține pasul cu importurile care vin din țări precum Olanda, Spania, Turcia și Italia și care dispun de sere moderne adaptate la cea mai nouă tehnologie.
Citiți și: “Regele castraveţilor cornișon” de la Işalniţa exportă tot ce produce
Serele moderne vor înlocui vechile spații de la Işalniţa
Florin Purcea a anunțat astăzi, joi – 27 noiembrie, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că vechile sere de la Ișalnița, unde producătorul scotea tone de legume anual, vor fi înlocuite cu noi spații, care vor respecta standarde îmbunătățite de producție.
Serele noi vor folosi sisteme avansate de hidroponie, iluminat, fertirigare și combatere biologică a dăunătorilor, cu accent pe trasabilitate, continuitatea producției și respectarea standardelor ridicate privind calitatea și nivelul de pesticide. Se va urmări un parteneriat direct cu supermarketurile pentru asigurarea vânzării continue a legumelor proaspete, în principal castraveți și roșii, dar și alte produse în funcție de cererea pieței.
”Eu nu mai am serele și solariile, urmează să construim altele noi, dar va dura. O să fie sere în cogenerare, sere moderne. Adică altfel nu se mai poate face legumicultură dacă nu vii cu tehnologie nouă, plus că este imposibil să obții un preț bun și să concurezi cu importurile. Un exemplu vă dau: o seră pe hidroponic îți produce 1.000 de tone de tomate la hectar și lucrezi cu patru angajați, deci din start rezolvi eterba problemă cu lipsa forței de muncă. La noi în România, dacă produci 7.000 de tone, e bine, pe clasic. Acum suntem în faza de căutare de finanțare pentru că și aici este o mare problemă pentru fermierii din România”, a spus legumicultorul.
Florin Purcea a completat că serele vor fi construite în Ișalnița pe terenurile unde au funcționat vechile spații protejate, care acum au fost demolate. ”Ca și producție vom merge pe partea de legume proaspete, nu procesare. Pentru că cu legumele pentru piață proaspătă poți livra 12 luni din 12. Și știți că la un contract cu supermarket trebuie să asiguri continuitate, ca să avem siguranță, atât noi ca producători cât și ei”, a mai spus Florin Purcea, care a precizat că investiția estimată pentru un hectar de seră modernă ajunge la aproximativ 3 milioane de euro.
Citiți și: Care sunt cei mai performanți hibrizi de castraveți pentru cultura de solar?
Program de conversie a serelor neperformante, propunerea legumicultorilor pentru MADR
În contextul în care legumicultorii români fac tot mai greu față importurilor, Florin Purcea a menționat că o măsură bună care ar putea fi luată de Ministerul Agriculturii ar fi introducerea unei intervenții care să prevadă conversia serelor.
”Deja cerințele sunt altele și tehnologia trebuie adaptată. La noi în sere vor fi motoare în cogenerare care produc energie electrică, iar energia termică o bagă în seră. Modelul este ca cel folosit de olandezi și cred că este varianta cea mai bună. Cred că mai sunt și pe la Timișoara, ceva similar dar sunt suprafețe mici dar părerea mea e că putea fi și la noi așa o propunere legislativă că tot importăm 90% din legume și fructe. Și cum au făcut la vii reconversia și rezultatele se văd în piață, puteau să aplice și pentru sere. Adică statul român să vină cu o reconversie și să ajute sectorul legumicol și atunci lucrurile altfel ar fi stat. Noi personal nu mai făceam față pentru că serele pe care le-am avur erau depășite tehnic, au fost făcute în 1969-1970 și e clar că nu mai poți să ții pasul cu ce este acum. La noi totul ține de partea de finanțare și sperăm să obținem ceea ce ne dorim, știți cum e: dacă ai bani investești, nu ai stai pe margine”, a mai spus legumicultorul.
