MĂRTURIE. FERMIER ROMÂN, în mijlocul REVOLTELOR DIN ITALIA: ”Mă gândesc SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ!”
Oana Timar -
Tone de lapte vărsate pe șosele, mii de fermieri în stradă. Italia este marcată zilele acestea de protestele oierilor nemulțumiți. În mijlocul manifestărilor se află și un român care face agricultură și care a investit într-o fermă de ovine în centrul Italiei. În exclusivitate pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, fermierul originar din România dezvăluie care sunt problemele care au adus oierii italieni în prag de faliment.
Încă de la bun început trebuie să precizăm că nu vom dezvălui numele fermierului, a cărui identitate (și activitate agricolă) am verificat-o pe bază de acte oficiale. Crescătorul de ovine plecat din România a acceptat să ne vorbească cu condiția de a nu-l face ”vedetă”. Spune că în protestele din Italia sunt mulți care vor să îi găsească pe conaționalii noștri vinovați de import de lapte sau chiar de brânză fabricată în România și etichetată fals în fabrici italiene.
A investit într-o fermă de oi de lapte
A luat decizia de a pleca în Italia în urmă cu aproape 7 ani. Tânărul care astăzi are împliniți 30 de ani a lăsat uitate diploma de licență în Administrație Publică și masterul și a intrat în sectorul agricol din Italia. A încercat prima dată cultura legumelor în câmp, dar după un an dezastruos, în 2016, a decis să investească într-o fermă de oi pentru lapte.
A investit tot ce strânsese în echipamente pentru zootehnie și pentru a ridica o hală unde să țină animalele, apoi a adus din Franța exemplare de rasă pură Laucaune. ”Sunt oi cu un randament foarte bun. Am început cu 120 de capete, acum am 160, plus mieluțele pe care mi le-am lăsat, vreo 80. Aceste oi dau 1-1,2 litri de lapte la o mulsoare și se mulg de două ori pe zi. Au producție mare de lapte, dar și consumă”, ne explică românul care, pentru a intra ”în branșă”, a urmat cursuri speciale pentru bunăstarea animalelor, manipularea instalațiilor de muls și operarea tractoarelor. Diploma obținută, cea de ”Imprenditor agricol profesional” îl califică, astfel, conform legislației italiene, să dețină și să lucreze în propria fermă de ovine.
Vinde laptele prin cooperativa locală
Producția de lapte din ferma românului este valorificată prin intermediul unei cooperative locale. Fermierul spune că așa are siguranța că își primește banii. Forma asociativă încheie contractele cu procesatorii și, în cazul în care aceștia falimentează sau nu plătesc, cooperativa nu-i lasă pe crescători fără bani, preia riscul.
Cu vânzarea asigurată pentru producția de lapte, te-ai gândi: și, atunci, de ce protestează oierii italieni? Intrând în detalii afli că lucrurile nu sunt chiar așa de ”roz”. ”În primul rând vorbim de o concurență foarte mare. Numai în zona mea, pe o rază de 50 de kilometri pătrați, sunt alți 9 păstori și cel mai mic are 1.000 de capete. Apoi, pe piața procesatorilor este un monopol deținut de frații Pinna. Ei fac prețurile, ei dictează totul. În 2002 au cumpărat și Pecorino Romano DOP, un brand cu recunoaștere europeană care la noi ar fi similar cu brânza de Sibiu. Aveau deja Pecorino Sardo”, începe să ne explice fermierul român din Italia.
Prețurile au scăzut la 0,75 de euro în zona Lazio
Acum 5 ani, prețul laptelui era la 1-1,10 euro pe litru. ”Au scăzut inițial la 90 de eurocenți, și-au dat seama că stârnesc o revoltă, așa că au ridicat din nou prețul la 1 euro, apoi anul trecut au scăzut iar la 87 de eurocenți. Apoi au scăzut la 75 de eurocenți la mine în zona Lazio, dar în Sardinia au scăzut la 60 de eurocenți, aici fiind singura regiune unde se mai primește subvenție pe animal. Acolo primăriile acordă și pășuni ieftine în concensiune, în timp ce eu aici plătesc aproape 300 de euro pe hectar pentru a semăna nutreț. Țin animalele pe stabulație fixă”, explică fermierul.
Contractele cu procesatori se încheie la început de an
Până anul trecut, oierii erau plătiți și în baza calității, cu analiză pe lapte la proteină, grăsime, iar cei care aveau un produs foarte bun primeau un procent în plus la preț față de prețul bază: ”Dacă prețul bază era de 87 de cenți, se mai puneau 10 eurocenți în plus. Acum bonusul este în discuție. La sfârșitul lunii trecute s-au încheiat noile contracte, dar ținând cont și de revolta aceasta, nu s-a mai discutat. De regulă, acum se fac contractele, la finele lunii ianuarie, până pe maxim 15 februarie se închid toate contractele pe un an de zile”
Oierii italieni au semnat noile contracte în ciuda prețului mic oferit: ”Nu am avut încotro. Ce era să facem cu laptele? Dar apoi a început lumea să se revolte. Cele mai mari mișcări sunt în Sardinia”.
Carnea de miel – vânzări în preajma Crăciunului și a Paștelui
În afară de lapte, oierii nu reușesc să fie rentabili cu alte produse. Carnea de miel, de exemplu, are căutare sezonieră, ceea ce face ca și fătările să fie concentrate toamna și primăvara: ”Nouă ni se plătește în jurul Sărbătorilor – Crăciun și Paști, undeva la 3 euro, trei euro și ceva în viu pe kilogram, dar nu vor miei mai mari de 15 kilograme. Dacă ai miei mai mari, deja prețul scade la 2,5 euro pe kilogram. În afara perioadelor de sărbători, carnea este la 2-2,5 euro”.
De vânzarea lânii, nici vorbă, nu ai clienți. Oierii italieni plătesc firme care să vină să colecteze lâna, iar dacă nu ai un astfel de contract, la un control al autorităților ești acuzat fie că ai aruncat lâna, fie că nu ți-ai tuns oile și, astfel, riști chiar închisoare pentru rele tratamentele aplicate animalelor. ”Nu poți nici ca la noi în România, să îți faci stână și să începi să produci pe cont propriu. Aici după ce că este deja o concurență uriașă, cu greu reușești să obții autorizațiile necesare. Sunt condiții draconice, trebuie să investești enorm dacă vrei să faci brânzeturi. Iar dacă te-au găsit sau te reclamă cineva că produci și vinzi, te închid și îți dau și o amendă de 60.000-70.000 de euro”, explică fermierul.
Oierii din Italia, dependenți de marile fabrici de brânzeturi
În aceste condiții, oierii italieni sunt dependenți de fabricile mari care le preiau laptele. De aici și nemulțumirea generală odată cu scăderea prețurilor la procesator. ”Nu văd deloc cu ochi buni ce se întâmplă. Nu văd o soluție în avantajul nostru, al fermierilor. S-au blocat fabricile fraților Pinna și acum se discută că se aduce lapte din România, chiar că se face brânza în România și apoi se aduce în Italia și se etichetează pentru vânzare. Toată lumea se mobilizează, se discută mult pe grupuri de Facebook și de Wassup. La cum decurg lucrurile, se poate ajunge la o revoltă generală”, spune românul nostru.
Cu o investiție pe care o evaluează la peste 200.000 de euro, incluzând tractoarele – trei, hala pentru animale, efectivul de rasă, mulgătoarele noi și restul echipamentelor, crescătorul se gândește serios să își mute ferma acasă, în România. ”Mă gândesc serios să mă întorc acasă, să îmi aduc utilajele și animalele și să încerc să fac agricultură în România. Sunt la răscruce. Mereu analizez și am început să discut și cu oierii din țară să aflu mai multe despre prețuri, despre condiții, subvenții. Ca să vă dau un exemplu, aici cumpăr un kilogram de porumb pentru animale cu 27 de eurocenți, în timp ce în România l-aș lua cu 50-55 de bani. Costurile de producție ar fi mult mai mici în România, însă văd și eu că oierii de acasă au nemulțumirile lor, așa că încă nu m-am decis ce voi face”.
