Litru de lapte – 70 de bani în ferme și 2,4 lei în rapoartele oficiale. Daniel Buda cere explicații
Roxana Dobre – Agrointeligența
Sectorul laptelui din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, avertizează europarlamentarul român Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, care acuză existența unor discrepanțe majore între situația din teren și datele raportate către instituțiile europene. Aceasta a spus că și cei mai tehnologizați fermieri, cu roboți de muls, sunt în pragul falimentului din cauza prețului redus pe litrul de lapte.
Daniel Buda a afirmat într-o postare făcută pe pagina sa de socializare că numeroși crescători de vaci, inclusiv ferme moderne, dotate cu tehnologii avansate și roboți de muls, se confruntă cu probleme financiare grave din cauza prețului scăzut al laptelui. În unele cazuri, laptele vândut pe piața liberă („lapte spot”) ajunge la doar 70-80 de bani pe litru, mult sub costul estimat de producție, situat între 1,7 și 2 lei pe litru. Cele mai afectate sunt fermele mici și mijlocii, multe dintre acestea fiind nevoite să își închidă activitatea.
Reacția lui Daniel Buda vine după ce Agrointeligența-AGROINTEL.RO a avertizat că prețul laptelui este în picaj și fermierii din cooperative au renunțat la ferme în ultimele luni.
Prețuri sub costul de producție și ferme în dificultate
„Ceva este putred în Danemarca”, a afirmat Daniel Buda, referindu-se la situația din sectorul laptelui din România, pe care o descrie drept una critică și insuficient reflectată în datele oficiale. Potrivit acestuia, numeroși fermieri se confruntă cu pierderi semnificative și prețuri sub cele de producție.
”Ceva este putred în Danemarca.” Este o expresie cu multe semnificații. De această dată însă se potrivește perfect cu situația sectorului laptelui din România. Este de notorietate publică situația dificilă a sectorului laptelui din România. Până și cei mai tehnologizați fermieri, cu roboți de muls, sunt în pragul falimentului din cauza prețului redus pe litrul de lapte. În numeroase situații, vânzarea acestuia la categoria „lapte spot”, adică în afara contractului, cu 70-80 de bani pe litru, este mult sub prețul de cost, care se situează între 1,7 și 2 lei! Din aceste motive, mai ales fermierilor cu până la 70-80 de vaci le este tot mai greu să supraviețuiască și își închid porțile fermelor!”, a arătat Daniel Buda.
Acesta a completat că la nivel european pe piață sunt produse lactate care au văzut laptele doar pe etichetă sau sunt făcute cel mult din „zăr”, cât să miroasă a lapte, ori despre milioanele de litri care intră din diverse state la prețuri infime! ”Acestea sunt chestiuni care vor fi tratate altădată! Marea problemă este comunicarea dintre autoritățile din România și structurile europene! Sau, mai bine zis, incapacitatea de a comunica date relevante din teren”, a mai punctat eurodeputatul.
Solicitare de sprijin către Comisia Europeană. Daniel Buda: Răspunsul a fost năucitor!
În acest context, europarlamentarul a cerut activarea rezervei de criză a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor români. ”Plecând de la cele constatate în teren, legate de prețul laptelui, am trimis o scrisoare către comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, cerându-i bani din rezerva de criză pentru fermierii din România! Răspunsul a fost năucitor! Potrivit datelor furnizate de Observatorul Pieței Laptelui, prețul în România este de 2,4 lei pe litru și este în creștere! Minte comisarul? Cu siguranță nu! Mințim noi, cei din țară! Cei care, în mod normal, ar trebui să se preocupe de comunicarea corectă a datelor către Comisia Europeană! Cum vrem să intervină structurile europene când noi comunicăm, ca pe vremea lui Ceaușescu, producții record la hectar și, de fapt, în realitate, fermierii abia mai supraviețuiesc”, a mai punctat Daniel Buda.
Europarlamentarul a cerut un mecanism mai clar de raportare și colaborare între autorități și organizațiile profesionale, astfel încât datele transmise la nivel european să reflecte mai fidel situația reală din ferme.
”Când a fost criza cerealelor din Ucraina, la fel mi s-a spus după ședințe de infarct și pumni în masă: „Daniel, domnule prim-vicepreședinte, înțelegem problema, însă din România nu avem date privind impactul real al importurilor de cereale! Noi am acordat câteva milioane de euro României, dar date…nimic!” Și atunci mă întreb: ce fac șefii asociațiilor de profil de nu sunt în stare, după zeci de ani, să stabilească un mecanism clar de comunicare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, Institutul Național de Statistică și Comisia Europeană? Cui folosește această „băltire” comunicațională? Se tot plâng destui de Uniunea Europeană! Că impune controale, reguli stricte…Da, așa este! Impune regula bunului-simț! Să nu minți! Să nu furi! Să nu înșeli! Iar putreziciunea sistemului nu ține întotdeauna de miniștrii de resort, care vin și pleacă! Ține de un sistem anchilozat, inert, perpetuat mult prea mult în ministere și în diverse instituții ale statului! Mai ales ale statului degeaba! Ne-am obișnuit să spunem prea des „nu a fost să fie” sau „merge și așa”! Ei bine, nu mai merge! Mi-a ajuns până și mie această situație, deoarece îmi este pusă la îndoială credibilitatea câștigată cu greu aici! Las aici răspunsul comisarului Hansen pentru cei curioși! Iar fermierii din sectorul laptelui, luați o lămâie sau un calmogen înainte să citiți!”, a fost mesajul europarlamentarului.
