• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Să luăm lecţii de la croaţi: au intrat în condiţii mai bune în UE decât noi, cel puţin la capitolul agricultură

    agrointeligenta.ro -

    Uniunea Europeană are acum 28 de membri – noul venit este Croaţia. O ţară cu mult mai multe probleme decât ne-ar veni să credem, dar care a reuşit, cel puţin la capitolul agricultură să obţină condiţii mai bune în negocierile de aderare. 

    În Uniunea Europeană ai doar ceea ce obţii prin negociere. Condiţiile de care beneficiază un stat sau altul pot fi diferite – desigur că aceste diferenţe nu sînt foarte mari, dar pot fi semnificative. Cele mai ample negocieri au loc în cadrul procesului de aderare -în cadrul acestuia statul candidat negociază cu toate statele membre pe toate capitolele. Rezultatul acestor negocieri este esenţial, pentru că el defineşte, cum s-ar spune în Formula 1, locul pe grila de start – de unde anume pleci, cu ce atu-uri sau cu ce pietre de moară.

    Croaţia va putea trage de timp mult mai mult pentru a nu le permite străinilor să cumpere terenuri agricole, de asemenea, va putea să aibă mai multă libertate în alegerea culturilor şi producţiilor pe care le va subvenţiona – sînt doar două dintre condiţiile mai bune obţinute de această ţară în comparaţie cu noi.

    Achiziţionarea de terenuri agricole de către străini este fără îndoială cel mai fierbinte subiect printre fermieri. Normal, doar agricultura se face în principal cu pământ, iar dimensiunea exploataţiei influenţează direct eficienţa investiţiilor. În agricultura românească, ca şi în cea din alte ţări cu profil similar, cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau Croaţia, au apărut fermieri realizat acumulări şi acum sînt dornici să se extindă, să cumpere terenuri şi să formeze mari exploataţii. Ei sînt nişte campioni locali. Oricât de mulţi bani ar avea însă în raport cu restul populaţiei implicate în agricultură sînt mult mai slabi faţă de marile trusturi internaţionale care caută peste tot în lume teren ieftin şi bun pentru a-şi delocaliza producţia.

    Timpul obţinut pentru a întârzia achiziţia terenurilor agricole de către străini este un timp câştigat în favoarea fermierilor locali, a agriculturii naţionale. Croaţia îi va împiedeca pe străini să cumpere teren pentru o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia cu încă 3 – deci în total 10 ani.

    Un alt lucru pe care l-au negociat mai bine ca noi sînt subvenţiile. Croaţia va putea să menţină ajutoarele de stat, stabilite înainte de aderare, pentru o perioadă de trei ani în sectoare precum laptele, tutunul, sfecla de zahăr, uleiul de măsline virgin şi extra-virgin şi creşterea porcilor.

    De asemenea Croaţia va primi din partea Uniunii Europene bani pentru terenurile agricole „infestate” de mine – deşi războiul civil din Iugoslavia s-a încheiat în urmă cu aproape 20 de ani, timp în care au tot fost făcute numeroase operaţiuni de curăţare realizate în principal pe bani ai instituţiilor internaţionale.

    Rezultate bune au obţinut croaţii şi în ce priveşte rezervarea unor denumiri de produse tradiţionale.

    O marmeladă obişnuită – sub toate aspectele obişnuită – produsă în Croaţia sub numele „pekmez” este considerat un produs tradiţional. La fel se întâmplă şi cu mai multe sortimente de prosciutto – practic varietăţi ale produsului italian – care vor fi protejate în ciuda faptului că nici măcar nu vor avea o denumire croată: Krk prosciutto, Drnis prosciutto – (ăstea da produse tradiţionale!)

    Tot la „patente” vor fi trecute şi câteva soiuri de vin – mult mai multe decât ne-au fost permise nouă, deşi, în esenţă, şi soiurile „croate” sînt derivate din soiuri străine – Opolo, Plavac şi Samoborski Bermet.

    Hilară de-a dreptul a fost „patentarea” unor băuturi distilate fabricate în toată aria Balcanilor de Vest şi chiar şi Italia precum: Hrvatska Loza, Hrvatska Travarica, Pelinkovac, Hrvatska Stara Sljivovica, Slavonska Sljivovica sau Zadarski Maraskino – rachiu, palincă, şliboviţă şi maraskino – ale căror reţete diferă foarte puţin în regiune.

    Spuneam la început că imaginea Croaţiei este mai bună decât realitatea pe care o acoperă. Doar câteva cifre şi fapte. Economia este pe minus de 7 ani, iar şomajul este de 15% (o cifră care aminteşte de Spania şi Grecia). Exonomia este trecută în categoria „gunoi”(junk) de agenţiile internaţionale de rating. În mediul bancar internaţional mulţi spun că prima mutare pe care guvernul de la Zagreb o va face după intrarea în Uniunea Europeană va fi să solicite ajutor financiar. Gradul de corupţie este mult mai ridicat ca la noi – punând problema legăturii dintre politic şi reţelele de crimă organizată implicate în trafic de carne vie şi droguri prin poroasa regiune a Balcanilor.


    Te-ar mai putea interesa

    Cum va fi vremea în această săptămână. Anunț de la șefa ANM Când vine vara – anunțul șefei ANM, Elena Mateescu: Cresc temperaturile! Ultima oră de la ANM: Cod Galben de ploi torențiale și grindină emis pentru 13 județe

    Ultimele știri

    Ministrul Agriculturii: Vom aloca sumele necesare pentru despăgubiri în zonele afectate de secetă Florin Barbu: România poate obține 30 de milioane de tone de porumb pe an după reabilitarea sistemului de irigații Micii fermieri din Olt și-au făcut o moară cu pietre ce produce făină integrală de grâu și secară