Autoconsumul rămâne de bază. Salariile contribuie cu mai puțin de o treime la veniturile gospodăriilor din mediul rural
agrointeligenta.ro -
În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor o reprezintă producția agricolă, iar cea mai mare parte din totalul veniturilor este formată din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, potrivit Statisticii.
În primul trimestru al anului, veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost de 2521 lei. Veniturile băneşti medii au reprezentat 80,4%., iar cheltuielile totale au fost, în medie, de 2312 lei lunar pe o gospodărie. Cheltuielile de consum medii au reprezentat 71,5%, reiese datele Institutului Național de Statistică (INS).
Veniturile din mediul rural cu 28% mai mici decât la oraș
În primul trimestru al anului, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 28,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor. În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,8% din salarii, de 23,3% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 9,0% din total.
În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 41,6% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (35,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (adică, autoconsum), veniturile băneşti din agricultură asigurând 5,7% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (28,0%) şi celor din prestaţii sociale (23,5%).
Media veniturilor bănești pentru o gospodărie: 2.028 lei
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în primele trei luni ale anului, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.521 lei pe gospodărie şi 882 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.028 lei lunar pe gospodărie (709 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 493 lei lunar pe gospodărie (172 lei pe persoană). Prin veniturile băneşti se înțelege ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare, împrumuturile şi creditele primite).
Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,3%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,4%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (19,6%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (aproape 18%).
Pentru alimente, un locuitor de la oraș cheltuie cu 29 lei mai mult decât unul de la țară
Cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în trimestrul I 2013, în medie, de 2.312 lei lunar pe gospodărie (809 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,3%). Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 525 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 29 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 48,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 22,8% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Jumătate din cheltuielile de consum sunt pentru alimente, băuturi și țigări
Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum , produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2013, în medie, 41,9% din consumul gospodăriilor. Băuturile alcoolice și tutunul reprezintă 7,5% din cheltuielile totale de consum ale unei gospodării.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul I 2013, aceasta a reprezentat 22,4% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuinţa cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (18,8%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,2%) şi cele pentru educaţie (0,4%).
Foto: nue.okstate.edu, istanbul.enescale.com, republicain-lorrain.fr, economiesolidaire.com
