Soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online
Roxana Dobre – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Într-o piață a legumelor în care producătorii se plâng că producția ajunge la gunoi din cauza lipsei vânzărilor, doi tineri din județul Timiș au transformat o exploatație legumicolă într-o afacere integrată. Producția de pe câmp și din solarii este valorificată prin procesare, iar produsele obținute se vând în două lanțuri mari de supermarketuri și magazinul online al fermei.
Pornită în 2018, cu trei hectare cultivate în câmp și investiții realizate inițial din bani proprii, soților Oana și Mihai Țolea a ajuns să producă zacuscă, bulion și murături, comercializate în magazine din Timișoara și din județul Arad. Pentru familie, procesarea a devenit atât o soluție de valorificare a recoltei, cât și o modalitate de a scăpa de presiunea standardelor impuse la comercializarea legumelor proaspete.
Citiți și: Micii fermieri care vindeau legume ieftine au fost alungați de autoritățile dintr-un mic oraș
De la cultură mare, la legumicultură și conserve
Ferma Țolea din Jamu Mare, județul Timiș, a pornit de la visul celor doi tineri fondatori, soții Oana și Mihai Țolea, de a aduce pe masa românilor produse de calitate. Trecerea la legumicultură a pornit în 2028 când cei doi soți au renunțat la cultura mare și au investit în cultivarea legumelor, pas cu pas fără finanțări europene în primii ani de activitate.
”Suntem o fermă de familie, înainte de a începe cu legumele, am avut și cultura mare. Din păcate, acolo am avut niște probleme și a trebuit să renunțăm. Rămânând cu puțin pământ, suprafață mică, nu ai ce să faci altceva decât legume. Eu sunt de specialitate, soția e tehnolog și ne-am apucat de legumicultură în 2018, cu investiții din bani proprii, pe 3 hectare. Am început cu ceapă verde pentru Lidl, prin o cooperativă din zonă. După aceea am trecut și la tomate, vinete, ardeioase. În 2020 am început să facem și solariile, pe o jumătate de hectar. Am trecut și la usturoi și atunci aveam 10 hectare, cu usturoi cu tot. Ulterior, atunci prin coperativa din care făceam parte au fost ceva discuții cu supermarketul Profi la care livram, că nu au vrut legumele din câmp. Le-am trimis paleți de roșii și seara ne-au adus înapoi că nu le vrea magazinul și atunci a fost momentul în care am decis că trebuie să luăm măsuri, și am început cu bulion din acele roșii. Așa a început procesarea”, a povestit Mihai Țolea pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Fermierul a vorbit și despre problemele pe care micii producători le întâmpină la vânzările directe în piețele volante. ”Noi cu produsele procesate nu am avut loc în piața volantă, efectiv am fost eliminați de samsari. Și aici nu este dreptate, autorităție ar trebui să facă controale și să susțină adevărații producătorii. Ca și la subvenții, este nevoie ca procesarea să fie puternic susținută, nu doar producția de legume pentru care se iau subvenții și după aceea sunt aruncate la gunoi”, a mai menționat Mihai Țolea.
Citiți și: Via din solar îi salvează ferma: Claudiu Breazu – pierderi uriașe la legume, câștig la struguri
Primul bulion procesat de familia Țolea, vândut în restaurante. A urma procesarea vinetelor
La recomandarea unor reprezentanți din sectorul HoReCa, familia a început să producă și zacuscă, inițial în cantități mici, pentru restaurante.
”Am făcut bulion cum am putut noi atunci și l-am vândut la restaurante în Timișoara. Și după aceea am făcut planul pentru procesare din acel an. În linii mari din ce văd în contabilitate, în total avem vreo 500.000 de euro investiți, tot ce înseamnă această afacere. Am mărit suprafața de solarii în 2024 și atunci am accesat un proiect pe tânăr fermier. Dar pot să vă spun că ne pare rău că ne-am încurcat cu tânărul fermier și AFIR, mai bine luam bani din bancă. Ca să avem punctaj, ne-au obligat la niște chestii care nu-și au rostul și special pentru România, să încălzești solariile, nu se merită. Puteau să ne accepte procesarea, pentru acel punctaj, care e mult mai importantă decât să stai să încălzești solariile să produci iarna. Eu văd că românii iarna chiar consumă murăturile, zacusta, vinetele congelate, coapte și congelate. Și nu este așa de mare consumul de tomate, vinete, ardeii sau ridichi, ceapă verde, decât cum este consumul de produse procesate”, a mai specificat legumicultorul.
Primul magazin online, deschis în 2026
Reacțiile pozitive ale celor care au degustat produsele au încurajat dezvoltarea procesării legumelor la Ferma Țolea. Au urmat planurile pentru amenajarea unei fabrici, dară investiția s-a lovit de probleme administrative legate de intabularea unei hale ca spațiu de producție. Motivul: localitatea nu avea încă finalizat cadastrul general.
”Atunci am identificat un alt spațiu, pe care l-am amenajat, iar în 2025 am obținut autorizația sanitar-veterinară necesară pentru procesare. Pentru cine vrea să înceapă procesarea, dacă are deja spațiul, consider că este nevoie de cel puțin 100.000 de euro pentru investiții. Dar în perioada în care comercializam preponderent legume proaspete, pierderile puteau ajunge la aproximativ 30% din producție. Unele produse erau respinse pentru că aveau dimensiuni prea mari sau prea mici ori prezentau anumite imperfecțiuni de aspect, fără ca acestea să le afecteze calitatea alimentară. O roșie pătată nu înseamnă că este stricată sau că nu este bună de consum. În plus, aruncam foarte multe legume de calitatea a doua sau a treia. Acum putem valorifica mult mai bine producția”, a mai explicat fermierul.
Ferma Țolea lucrează în prezent aproximativ nouă hectare, însă producțiile obținute sunt ridicate, datorită sistemului intensiv de cultivare. ”Un exemplu este cultura de vinete, unde noi am înregistrat o producție de 137 de tone la hectar, cifră calculată pe baza bonurilor de cântar și a documentelor de recepție a mărfii. La ardei estimăm 60-70 de tone la hectar, dar încă nu am centralizat toate cantitățile recoltate. Pe lângă vinete și ardei, mai cultivăm conopidă, varză și castraveți, ultimele fiind deja introduse în procesul de murare. Planul nostru este să valorificăm cât mai mult din producția proprie prin gama de conserve. Portofoliul include zacuscă, bulion, gogoșari murați și urmează să fie completat cu murături asortate”, a mai spus Mihai Țolea.
Prețuri pentru toate buzunarele și dorința de a ajunge la cât mai mulți consumatori
Un principiu de bază după care se ghidează familia este menținerea unor prețuri accesibile. Fermierul spune că nu își dorește ca produsele să devină inaccesibile pentru o parte dintre consumatori și preferă să comercializeze cantități mai mari, cu un preț rezonabil.
„Ne interesează ca din produsele noastre să mănânce și bogatul, și săracul. Vrem să vindem cât mai mult, nu să avem prețuri foarte mari. Această strategie a generat inclusiv discuții cu partenerii comerciali, care ne-au recomandat să majorăm prețurile. Dar nu dorim să facem acest lucru pentru că accesibilitatea produselor este importantă pentru dezvoltarea noastră ca brand local”, a mai spus legumicultorul.
În prezent, conservele Fermei Țolea sunt comercializate în magazinele Carrefour și Profi din Timișoara, la rafturile dedicate producătorilor locali, dar și în magazine alimentare și băcănii din Timișoara și Arad.
Familia are și un magazin online, însă distribuția la nivel național nu este încă o prioritate, capacitatea de producție fiind limitată.
”Noi livrăm acum și prin magazinul online, doar murăturile nu le livrăm pentru că sunt comercializate în pungi, livrarea prin curier este dificilă, motiv pentru care acestea vor fi disponibile în principal în magazinele fizice din Timișoara. Cererea pentru conserve a crescut și pot spune că am întâmpinat dificultăți în asigurarea continuității stocurilor, deci nu facem față cererilor. Anul acesta am livrat deja 80.000 de borcane către magazine iar alte 12.000 urmează să fie umplute. Numai pentru gogoșarii murați am comercializat aproximativ 5.000 de borcane numai în luna octombrie. Pentru a susține vânzările, noi participăm frecvent la degustări în magazine astfel promovăm direct iar pentru contactul cu consumatorii sunt esențiale pentru dezvoltarea unui brand local”, a mai povestit antreprenorul.
Următoarea etapă în dezvoltarea Fermei Țolea este finalizarea halei de producție aflate în așteptare din cauza problemelor cadastrale. Planul familiei este să organizeze activitatea în două secții distincte: una dedicată zacuștii și produselor fierte, iar cealaltă destinată murăturilor.
„Vrem să terminăm hala, să o intabulăm ca spațiu de producție și să avem două secții. În hala mai mică să rămână zacusca și produsele fierte, iar în cea mare să facem murăturile. Avem cerere, dar nu avem suficient spațiu ca să producem mai mult”, spune Mihai Țolea.
Familia nu intenționează, cel puțin în acest moment, să revină la suprafețe mari de legume destinate exclusiv vânzării în stare proaspătă. Prioritatea este dezvoltarea procesării și valorificarea cât mai eficientă a producției proprii.
