Culturi profitabileŞtiri agricoleStrategii de afaceri

Afacerea cu căpșuni la solar și vânzare în tonete-căpșună. Povestea fermierului Samuel Surdan

VEZI GALERIA | 5 POZE

Afacerea cu căpșuni intră într-o nouă etapă în care o parte din producători aleg să investească sume importante pentru a ieși pe piață cu o recoltă timpurie. Pentru a vinde căpșuni din luna aprilie, fermierii au nevoie de spații protejate, iar prețul mai bun, implicit profitul, se obține prin comerțul direct, în caserole atent cântărite și mai accesibile clienților care caută fructele-trufanda.

În Oșorhei, județul Bihor, Samuel Surdan este unul dintre cultivatorii de căpșuni care și-au gândit diferit afacerea. La cei 27 de ani ai săi, împreună cu fratele său și alți doi membri ai familiei, inginerul agronom Samuel Surdan a investit în aproape două hectare de căpșuni în spații protejate. În plus, o investiție importantă a fost reprezentată de achiziția unor chioșcuri speciale, în formă de căpșună, unde membrii familiei Surdan își vând direct producția.

Cultivarea căpșunilor: trecerea de la cultura în câmp la cea din solar

Cea mai importantă investiție a fost cea în solariile unde se cultivă căpșunile: ”Am aproape jumătate de hectar de solarii cu căpșuni, asta doar partea mea, și mai am un unchi, un frate și un cumnat care au și ei tot atât, fiecare în parte. Lucram sub aceeași tutelă, adică încercăm să adunăm informațiile la un loc, că numai așa poți reuși, dar fiecare cu plantația lui. Lucrăm de 7 ani de zile cu căpșunile, dar solarul îl am doar de anul trecut. Anul trecut a fost prima producție, dar solariile au venit destul de târziu. Le-am comandat din Anglia, de la o firmă de acolo, iar până au ajuns am pierdut o parte din sezon, așa că în 2018 nu am avut o producția așa de timpurie ca anul acesta”, ne-a declarat Samuel Surdan, unul dintre puținii fermieri români care au reușit să iasă cu căpșuni pe piață încă din luna aprilie.

Solariile pentru căpșuni, aduse din Anglia

Prețul solariilor aduse din Anglia pentru cultura de căpșuni a fost mai mare decât dacă fermierul ar fi cumpărat structurile din România sau din Spania. Astfel, el a plătit 7-8 euro pe metrul pătrat, în timp ce alte modele mai accesibile pornesc de la 3 euro metrul pătrat. ”Cele pe care le-am cumpărat nu sunt fixe și toată iarna, apa de ploaie și zăpada au stat pe căpșuni. Datorită acestui lucru, fructele sunt acum așa de gustoase. Abia la sfârșitul lunii ianuarie am pus folia peste căpșuni – dacă ar fi să stea acoperite tot timpul nu ar avea acea dulceață ca și căpșunile făcute afară”, explică tânărul fermier.

Investiția în căpșunile cultivate în solar, peste 50.000 de euro

Investiția totală în ferma de căpșuni l-a costat pe Samuel Surdan peste 50.000 de euro. ”Numai pe solarii am dat aproape 25.000 de euro, plantația m-a costat în jur de 10.000 de euro, plus sistemul de irigat, plus împrejmuirea terenului, plus toneta de vândut căpșuni, toate astea m-au dus la 50-60 de mii de euro. Investiția asta nu se poate amortiza imediat pentru că solarul te ține 10 ani, cel puțin scheletul, folia o schimbi poate la 8-9 ani. La plantație, din trei în trei ani, când este schimbată nu mai trebuie să schimbi picurarea sau sistemul de irigație, schimbi doar plantele ceea ce nu este un cost foarte mare. În mod normal, în doi ani trebuie să scoți investiția toată, și după aia să mergi pe plus”, a declarat Samuel Surdan pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Soi adus din Italia pentru o producție de calitate

Tânărul nu a dorit să dezvăluie ce soi de căpșuni folosește pentru producția timpurie, însă spune că a adus materialul săditor din Italia și a preferat un căpșun calitativ decât unul foarte productiv. ”Există căpșuni care dau și un kilogram de fructe pe plantă, noi însă de pe o singură plantă luăm undeva la 400-600 de grame. Puteam să punem și noi alt soi, dar nu ne interesează lucrul acesta. Noi cunoaștem din Germania soiul pe care l-am ales – fratele meu cel mare fiind șef la o firmă mare din Germania care se ocupă cu sparanghel și căpșuni, și oarecum am venit cu ideea de acolo”.

Producție de 28 de tone la hectarul de căpșuni în solar

Producția totală de căpșuni este estimată de tânărul fermier la minim 14 tone pentru suprafața pe care o deține, ceea ce înseamnă că pentru un hectar de solar, recolta ar fi de peste 28 de tone: ”Plantația este anul doi, anul trecut a fost primul an și a fost unul foarte prost, nu s-a putut face inducția florală foarte bine la căpșuni pentru că au venit 30 de grade Celsius, la începutul lunii mai, lucru care a dus la minimalizarea producției cu 30-40%. Anul trecut am cules undeva la 6-7 tone, jumătate din producția pe care ar fi trebuit să o obțin, minim. În momentul de față, fiind la început de sezon, în prima zi am cules 40 de kilograme, apoi 70, iar acum culegem 100 de kilograme pe zi. Eu cel mai mult am cules 700 de kilograme pe zi, dar încerc să nu culeg atât de mult pentru că nu pot vinde asemenea cantitate într-o singură zi, deci eu vreau să fac un rodaj”.

Tonete în formă de căpșună. Costul chioșcurilor: 7.500 de euro/bucata

Tonetele sau chioșcurile în formă de căpșună au reprezentat o investiție decisivă pentru Samuel Surdan și familia sa, reușind astfel să vândă fructele direct, la prețul pe care ei și-l fixează. Tonetele-căpșună au fost montate în Oradea și au devenit un punct de atracție pentru toți cei care doresc să cumpere fructele proaspăt culese din fermă.

”Încă de la început problema s-a pus la vânzare. Ne-am gândit ce să facem: să mergem cu căpșunile în piață, să mergem la piețari sau la samsari? Nu ne-a atras niciuna din aceste variante și atunci am zis că facem noi ce trebuie să facem. Când nu aveam gheretele astea, într-o perioadă am lucrat și la noi la piață, duceam marfa oamenilor care au mese acolo și lucram cu ei. Ei nu dădeau bani pe marfa pe care le-o duceam noi, noi puneam prețul și ei aveau 1 leu la kilogram – vindea omul 3.000 de kilograme, câștiga 3.000 de lei. Și acum mai practicăm acest lucru, dar cu căpșuni din categoria a doua, adică cele care vin mai spre final de sezon”, explică fermierul care, împreună cu familia sa, are patru tonete în formă de căpșună. ”Avem patru tonete în formă de căpșună, toate amplasate în Oradea, plus că mai avem ceva spații din lemn, pe care le-am pus în Oșorhei, acolo unde este plantația, la drumul E60. Chioșcurile în formă de căpșună sunt cumpărate din Polonia, pe toate patru am dat aproape 30.000 de euro. De precizat că ele nu au în dotare spațiu de depozitare, dar noi nici avem nevoie pentru că noi ducem la vânzare numai cât culegem într-o zi și până seara se vinde tot ce avem. Ne organizăm în așa fel încât cât culegem astăzi să și vindem tot astăzi. Nu are voie să rămână ceva pentru mâine, căpșunile sunt foarte perisabile și noi cel puțin nu vrem să vindem căpșuni ce nu sunt proaspete”.

Prețul căpșunilor de aprilie: 30 de lei kilogramul

Prețul unui kilogram de căpșuni era, la mijlocul lunii aprilie, de 30 de lei. Conștienți că nu toată lumea își permite să cumpere căpșunile la kilogram, Samuel Surdan și familia sau au decis ca pentru recolta timpurie să vină cu opțiunea caserolelor de 500 de grame, urmând ca din luna mai să vândă la vrac. Astfel, până pe 20 mai, fermierul orădean are în intenție să vândă toată producția de căpșuni obținute în solar: ”Pe când o să vrea lumea să își facă dulceață, noi vrem să încheiem cu ele, adică undeva pe 20 mai, cel puțin cu astea protejate, iar cu cele neprotejate ne ducem până în iunie”.

Căpșunile, fructe depunctate la proiectul pentru fonduri europene

Investiția în afacerea cu căpșuni nu este deloc una mică, mai ales pentru un tânăr fermier. În cazul lui Samuel Surdan, veniturile sunt completate prin lecțiile de pian pe care acesta le predă și printr-un coafor pe care tânărul îl deține. În plus, el mai are și o trupă de muzică. În tot ceea ce face, bihoreanul își dorește să fie cel mai bun, așa că o mare dezamăgire a venit când proiectul său pentru accesarea fondurilor europene i-a fost respins. ”Am vrut să accesez un proiect pe fonduri europene însă am fost depunctat. Nu am făcut plantația pentru proiect, ci proiectul pentru plantație. M-au depunctat cu 10 puncte pentru că eu cultiv căpșuni, spunându-mi că sunt fructe și nu sunt legume. Momentan suntem în așteptare, am fost refuzat și am depus contestație pentru că nu e corect – tomatele din 2001 sunt considerate fructe, și pe tomate nu a fost descalificat niciun fermier. Deci, au căutat și ei ceva de care să se lege”, a spus Samuel Surdan.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!