HAOSUL DE LA APIA NE COSTĂ SCUMP! România, obligată de UE să returneze 80 DE MILIOANE DE EURO!
agrointeligenta.ro -
Haosul de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a intrat la decont! O decizie a Curții de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit ieri, 30 aprilie, ca România să ramburseze 80 de milioane de euro, bani cheltuiți incorect din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.
România este nevoită să suporte corecții financiare de 80 de milioane de euro, din cauza unor nereguli la fondurile europene pentru agricultură și dezvoltarea satelor. Ministerul de Externe, care trebuia să depună contestație, a făcut acest demers prea târziu. Cazul a ajuns în justiția europeană, care a respins ca inadmisibilă acțiunea României privind anularea corecțiilor financiare. „Argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie” – a constatat Tribunalul UE, referitor la acțiunea introdusă de agentul guvernamental al României, Radu Canțăr, subsecretar de stat în Ministerul de Externe (MAE).
E vorba de corecții financiare aplicate de Bruxelles din cauză că APIA, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, nu și-a actualizat, ani la rând, softul cu declarațiile (ICAS) în baza cărora se fac plățile către agricultori, ieșind din standardele europene. În iunie 2018, Comisia Europeană a exclus de la finanțare o serie de cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), aplicând corecții de aproape 80 de milioane de euro.
De altfel, în urma unui audit, Comisia Europeană a transmis APIA în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene și a cerut instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.
Decizia de marți a Tribunalului Uniunii Europene, de la Luxemburg, intrată în posesia HotNews.ro, arată că Ministerul Afacerilor Externe a întârziat peste termenul legal să trimită la Comisia Europeană o contestație prin care cerea anularea unei corecții financiare de 80 de milioane de euro, imputate României din cauza unor nereguli la fondurile europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală.
România a depus prea târziu contestația pentru aplicarea corecțiilor financiare
Concret, Comisia Europeană a decis, în 13 iunie 2018, să aplice României corecții financiare pentru o serie de nereguli la proiecte europene derulate prin programul de agricultură și dezvoltarea satelor.
Două luni, adică până pe 24 august, România avea termen să conteste corecțiile financiare, dar abia în 7 septembrie 2018, Guvernul Dăncilă, prin agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE, Radu Canțăr, a contestat corecții financiare de 80 de milioane de euro aplicate de Comisie.
UPDATE. După publicarea informațiilor, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a primit o comunicare din partea Biroului de presă al MAE. Referitor la situația descrisă mai sus, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene face următoarele precizări:
”Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019.
În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din acelasi Regulament.
În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atentiei CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză.
Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei.”
În trecut, prin contestația depusă la timp s-a obținut anularea corecțiilor
Trebuie însă menționat că în trecut au fost cazuri când România a reușit să salveze sute de milioane de euro, prin anularea unor corecții finanicare.
De exemplu, în februarie 2017, judecătorii Tribunalului UE au decis anularea unor „amenzi” de 129 de milioane de euro aplicate României tot la fondurile pentru agricultură, în urma unei acțiuni în anulare făcute în 29 martie 2015 de către agentul guvernamental la Curtea de Justiție a UE de la vremea aceea, Răzvan Radu, demis de premierul Dăncilă în mai 2018.
În locul său, în 15 mai 2018, premierul Viorica Dăncilă l-a numit pe Costin-Radu Canțăr în funcția de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Canțăr reprezintă statul român, ca un avocat, în fața Curții Europene de Justiție și trebuie să apere România când este dată în judecată. Tot el este cel care trebuie în plan intern să comunice cu CE și în țară cu autoritățile române pentru transpunerea reglementărilor europene în legislația națională, să nu ne sancționeze UE.
Din documentele Curții reiese că trebuie aplicată Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873, fiind vorba de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR):
– în ceea ce privește submăsura 1a integral (suma de 13.184.846,61 de euro aferentă anilor 2015 și 2016)
– în ceea ce privește submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45.532.000,96 de euro aferentă anilor 2014, 2015 și 2016)
– în subsidiar, parțial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21.315.857,50 de euro)
Ministerului de Finanțe este acum obligat să ramburseze Comisiei cele 80 de milioane euro. În plus, Finanțele ar trebui să revizuiască și ”ingineria financiară” gândită și implementată în 2016, când, în premieră, fondurile europene pentru agricultură- în principiu ”subvenții”- s-au regăsit totuși în Bugetul de stat 2017 atât la capitolul venituri bugetare cât și la cheltuieli. Măsura a permis creșterea artificială a gradului de absorbție al fondurilor europene în 2017 și în 2018.
Citiți mai multe despre decizia CJUE și cine este este Costin Canțăr, pe www.hotnews.ro.
