Ştiri agricoleUtilaje și tehnologii

PLATFORMA ANTI-TANYMECUS: De la BENZILE DE GRÂU la TRATAMENTE BIO, NIMIC NU BATE NEONICOTINOIDELE!

În localitatea ialomițeană Mihail Kogălniceanu, la SOPEMA, exploatația agricolă a fermierului Arnaud Perrein, s-a trecut la un alt nivel în ceea ce privește încercarea de a proteja cultura de porumb de cel mai aspru dăunător – rățișoara. Atât anul trecut, cât și anul acesta, a fost realizată o platformă unde au sunt testate toate variantele existente în acest moment pe piață, indiferent de costul acestora, și care ar putea combate insecta Tanymecus Dilaticollis, rățișoara porumbului.

Din păcate, anul trecut, încercarea de a găsi noi soluții nu a avut prea mulți sorți de izbândă, și, în final, tot tratamentul clasic, cel cu neonicotinoide, s-a dovedit a fi cel mai eficace. Specialiștii speră însă ca în acest an să aibă mai mult succes și să reușească să găsească o soluție alternativă la tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Anul trecut, din cele 11 variante pe care le-am testat în platformă, am observat faptul că nu am găsit o nouă soluție, un nou tratament care să înlocuiască tratamentul la sămânță, respectiv tratamentul cu neonicotinoide, tocmai de aceea am și primit derogarea anul acesta. Cert este că în momentul în care mergeam să vizităm platforma, observam că jumătate din platformă era retezată, nu exista cultură de porumb, iar pe cealaltă jumătate fusese porumb. Dar, undeva, în centrul platformei, se putea observa cultura de porumb pe tot rândul. Poate pentru unii părea uimitor, dar acea variantă reprezenta tratamentul la sămânță cel clasic. Așteptăm rezultatele și din acest an și sperăm să găsim o soluție cu adevărat mult mai bună. Din păcate însă anii trecuți nu am găsit nicio soluție viabilă“, a declarat ing. Cristina Radu, Innovation Manager SOPEMA.

În platforma de anul acesta, care este realizată în urma colaborării cu Asociața Producătorilor de Porumb din România (APPR), dar în același timp și cu Institutul Național de Cercetare Fundulea, s-au aplicat noi tratamente, care anul trecut nu au fost testate.

Suparafața pe care sunt testate noile tratamente este de circa 4 hectare și jumătate, și a fost însămânțată cu tehnologie identică în toate loturile, pe 11 aprilie, venindu-se după soia ca și cultură premergătoare.

“În această platformă, noi testăm tratamente diferite, tratamente la sămânță diferite, dar și tratamente microgranulate, tratamente vegetație. Noi semănăm în aceeași zi toate variantele, suprafața de testare este identică pentru toate variantele, poziționarea este aceeași, distanța între rânduri și densitatea sunt aceleași pentru fiecare variantă. Singura diferență între variante constă în modalitatea de tratament aplicată, implicit ceea ce dorim să vedem ca rezultat final. În această platformă, noi am testat toate variantele care se găsesc pe piață indiferent de costul acestora pe hectar, și pe cele mai ieftine, dar și pe cele mai scumpe”, a mai spus Cristina Radu.

Metoda “benzilor” de grâu

Între cele 11 variante de testare din platforma din județul Ialomița se numără și  metoda “benzilor”, o soluție care potrivit specialiștilor din domeniu, ajută la diminuarea cantităților de substanțe fitosanitare pe care fermierii trebuie să le aplice la hectar pentru a scăpa de rățișoară.

Cristina Radu, Innovation Manager SOPEMA, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO în ce constă această nouă metodă, al cărei rol principal este de a fi o capcană pentru Tanymecus, rățișoara porumbului.

“O bandă de grâu, care nu reprezintă propriu-zis o cultură, este foarte îngustă, și are rolul de a fi o capcană pentru insecta Tanymecus, mai exact pentru rățișoara porumbului, un dăunător foarte cunoscut în România, un dăunător al culturii de porumb și nu numai. Această bandă este semănată la început de primăvară cu semințe tratate cu neonicotinoide. Lățimea benzii este de 6 metri, exact o semănătoare obișnuită pe care o aveam la îndemână, distanța între rânduri este cea clasică, undeva la 12 centimetri”, a dezvăluit Cristina Radu.

Tratamentul în vegetație, aplicat numai pe benzile de grâu

“Primăvara devreme, imediat cum apare și insecta dăunătoare, ea vine să mănânce și neavând mâncare, pe restul terenului nefiind nicio cultură, vine pe aceste benzi, moment în care insecta moare întrucât planta este tratată cu neonicotinoide. În același timp dacă atacul este foarte puternic, noi aplicăm tratamente în vegetație, dar aplicăm exclusiv doar pe benzi astfel tratamentul se diminuează pe hectar. Imediat după semănatul porumbului sau chiar înainte cu o zi, două această bandă este distrusă”, a mai spus ing. Cristina Radu.

Eveniment anti-Tanymecus, alături de fermieri, specialiști și presă

Platforma de testare de la ferma SOPEMA a fost prezentată în cadrul unui eveniment special organizat la exploatația ialomițeană. În prezența presei, a membrilor APPR, dar și a invitaților de la INCDA Fundulea și de la Academia de Științe Agricole și Silvice, conducerea organizației de fermieri – președintele Arnaud Perrein și directorul executiv Alina Crețu, au prezentat toate cele 11 soluții aplicate, precum și informații despre atacul de rățioșoară din acest an. De subliniat că pentru a evidenția eficiența soluțiilor testate s-a păstrat un lot martor, existând apoi trei loturi unde s-au aplicat tratamente în vegetație, patru cu tratamente efectuate cu substanțe granulate la sol, un lot cu sămânță tratată cu neonicotinoide și una cu un alt insecticid. În acest an s-a venit și cu o variantă de tratament folosind o substanță admisă în agricultura ecologică.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!