Cine este Dumitru Andreșoi, cel mai mare crescător de ovine din România

agrointeligenta.ro - 18 iulie 2019 21:07

4 POZE
VEZI GALERIA

Dumitru Andreșoi, fermier hunedorean, e cel mai mare crescător de ovine din țara noastră, cu efective de aproximativ 20.000-25.000 oi mamă. Totodată, familia Andreșoi exploatează suprafețe însemnate de pășuni, fânețe și teren arabil, care însumate se apropie de 17.000 ha. Suprafețele de pășunat sunt răsfirate pe raza a 8-9 județe, în timp ce arabilul e concentrat în județul de baștină, Hunedoara.

Ce avere are Dumitru Andreșoi

Averea lui Dumitru Andreșoi este una muncită, oierul pornind de jos și făcând sacrificii uriașe pentru a ajunge cel mai bogat oier din România. La cei 50 de ani ai săi, Dumitru Andreșoi s-a concentrat în ultimul an extinderea fermelor de cultură mare: ”Față de anul trecut ne-am dezvoltat pe cultura vegetală, mărindu-ne suprafața exploatată cu în jur de 800 ha. În prezent lucrăm 4.600 ha arabile, întreaga suprafață fiind dispusă pe lunca Mureșului și pe lunga Streiului, în județul Hunedoara. Terenurile se află într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu, care nu suferă de secetă și în care nu am avut grindină în ultimii 10-15 ani, iar din punct de vedere al fertilității, terenurile din lunca celor două râuri sunt foarte productive”.

Dumitru Andreșoi a investit inițial în fermele vegetale pentru a-și asigura baza furajeră pentru partea de zootehnie, însă urmare a extinderii rapide a suprafețelor exploatate, a ajuns să genereze un semnificativ surplus pe care îl valorifică pe piața liberă, doar 30-40% din producție mergând în prezent spre consumul propriu.

Producțiile medii obținute în 2018 pe principalele specii de cultură au fost de 12.000 kg/ha la porumb, 4.200 kg/ha la rapiță, 5.800 kg/ha la grâu, 3.000 kg/ha la floarea-soarelui, iar la sfecla de zahăr, unde a fost un an mai greu, 40.000-45.000 kg/ha. Producția de sfeclă e livrată prin contract către fabrica de zahăr de la Luduș. Ca structură a culturilor, porumbului îi sunt alocate 50% din suprafețe, rapiței 25%, iar restul către celelalte culturi.

Totodată Dumitru Andreșoi își consolidează suprafața de pășuni și fânețe prin achiziția suprafețelor pe care le are în arendă. În paralel derulează o investiție de 4 milioane euro în ferma de la Bretea, unde are loc un proces de modernizare a fermei actuale și de construire a două tronsoane cu o capacitate de 18.000 de capete de ovine, de construire a unui FNC cu silozuri de 6.000 t pentru depozitarea cerealelor, precum și a unui abator pentru oaie și vacă. La finalizarea procesului de modernizare și extindere a unității zootehnice de la Bretea, Dumitru Andreșoi va deschide la poarta fermei și un magazinul de desfacere a produselor abatorizate, urmând să se extindă cu puncte de desfacere și în principalele localități din județ.

Familia lui Dumitru Andreșoi îi este alături în agricultură

În activitatea sa, fermierul e ajutat de soția Vionelia și de fiica mijlocie, Bianca (21 ani), care se ocupă de gestionarea activității de birou a fermelor vegetale și unei fracții din zootehnie: ”E o activitate care le captivează peste așteptările mele. Sper să își păstreze entuziasmul și pe mai departe. Fără sprijinul lor nu m-aș fi putut extinde în ritmul în care am făcut-o. Acum îmi e foarte ușor. Am ajuns mai mult să fiu un consultant, care intervin doar ca să nu le lasă să greșească. Asta nu înseamnă că muncesc mai puțin. Tot 5 ore pe noapte dorm, ziua de lucru mi-o încep în zori, la 4.30-5.00 dimineața, când pornesc într-un periplu pe la fiecare dintre fermele zootehnice, apoi trec pe la cele vegetale, unde rezolv problemele care apar. Ziua de lucru mi-o închei seara pe la 22.00, uneori 23.00”. Culmea, Dumitru Andreșoi își încarcă bateriile tocmai din acest ritm căruia puțini dintre noi i-ar putea rezista: ”Bucuria vieții e că pot să fac foarte bine activitatea pe care o fac, iubesc să mă învârt printre animale, să ajut băieții în fermă, iar în weekend tot ce vreau e să stau cu familia, cu cele 4 fete ale mele”.

Principala provocare a anului 2018 a fost ”să aducem prețul la nivelul la care să fie rentabilă oaia pentru toți fermierii din țară, nu doar pentru mine”, ne-a declarat fermierul, care e și președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine Dacia. Soluția pentru resuscitarea comerțului cu oaie este: ”identificarea de noi piețe de desfacere, în special prin contacte cu țările arabe. Noi, ca fermieri, am avut contacte directe cu Qatar-ul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Siria, Israelul. În cazul delegației din Arabia Saudită am fost ajutați și de Minister, care s-a implicat mult în stabilirea punților de dialog. Deocamdată interacțiunile nu s-au concretizat prin semnarea de contracte, dar suntem optimiști și de la anul sperăm să simțim un plus la preț, fiindcă în clipa de față avem un preț pe care mi-e și rușine să-l rostesc, undeva între 5 și 6 lei/kg în viu, în contextul în care costul de producție e minim 8 lei/kg”. Dumitru Andreșoi e unul din puținii crescători de oi profitabili, însă cu mari eforturi: ”eu nu resimt la fel de tare ca alți colegi crescători presiunea prețului scăzut fiindcă eu am posibilitatea să bag mieii la îngrășat, ceea ce-mi permite să vând undeva între 8 și 9 lei/kg”. În 2018 Dumitru Andreșoi a vândut către Iordania în jur de 30.000 de capete, dintre care 18.000 din producție proprie, restul achiziționați de la membrii asociației de crescători din care face parte. Pentru 2019 speranțele producătorului merg înspre încheierea de contracte cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Siria și Qatar-ul.

O veste tristă pe care ne-a dat-o fermierul este tendința tot mai accentuate de diminuare a transhumanței: ”Rămânem cu foarte multe animale jos. Nu mai mergem cu atât de multe la munte. Doar 30% mai urcă la munte. E riscul să se piardă arhaicul obicei al transhumanței, fiindcă sunt costurile foarte mari. Noi, fermierii, nu ajungem să avem acces la închirierea suprafețelor de la composesorate, pentru că aplică ele pentru încasarea subvenției de la APIA și fermierilor nu le mai convine să li se ia dreptul la subvenție, pentru că sunt cheltuieli foarte mari și producțiile pe pășunile alpine sunt mai mici decât jos, la șes”. O altă veste tristă este faptul că recent fermierul și-a pierdut tatăl: ”Un părinte m-a părăsit. E vorba de tata, care desi avea o vârstă foarte frumoasă, 83 de ani, nu-i dădeai mai mult de 70 de ani, atât era de în putere. Am avut o relație mai specială cu el. Nu-i venea să creadă că băiatul lui cel mai mic a ajuns la un asemenea grad de performanță în agricultură. Tot timpul mă dojenea că muncesc prea mult”.