Adrian Mocanu, un fermier care face performanță pe soluri grele
agrointeligenta.ro -
Adrian Mocanu, fermier din județul Prahova și mecanic agricol ca specializare, și-a început activitatea în 1986, având trei decenii de agricultură în spate. Business-ul agricol l-a demarat cu bani dintr-un credit de nevoi personale și din banii economisiți după ce a muncit în Germania. De-a lungul anilor, Adrian Mocanu a derulat și trei proiecte pe fonduri UE și și-a finanțat business-ul agricol printr-o bancă specializată din Franța, care i-a oferit creditare mult mai avantajoasă comparativ cu sistemul bancar autohton.
Fermierul Adrian Mocanu lucrează 1.250 ha, dintre care aproximativ un sfert în proprietate, pe raza localităților Dumbrava și Drăgănești. Cifra sa de afaceri depășește 1 milion euro anual. Societatea lui Adrian Mocanu deține spații de stocare de 3.000 tone, 10 tractoare relativ noi cu puteri cuprinse între 100 CP și 380 CP, două combine și utilaje agricole a căror valoare totală depășește 2 milioane euro.
În urmă cu un an, Adrian Mocanu și-a finalizat și construcția a 500 mp magazie nouă. Capacitatea sa totală de stocare e de 3.500 tone, spații realizate din fonduri proprii. Ele fac parte dintr-un trend de modernizare demarat în 2013, când a început construirea de la zero a unui modul de birouri și un atelier de mecanizare. Birourile au 200 mp și atelierul 300 mp. Lucrează cu 12 angajați, contabilitatea fiind externalizată. Soția îi este alături în management, ocupându-se ”cu normă întreagă” de gestiunea celor în jur de 800 de contracte de arendă și cu documentațiile de teren.
Adrian Mocanu a declarat pentru Agrointeligența referitor la rezultatele anului agricol 2018: ”Nu am cele mai fertile terenuri, astfel încât producțiile medii multianuale sunt în jur de 6 t/ha la gâru, de 3 t/ha la rapiță, 3 t/ha la floarea soarelui și 9 t/ha la porumb. Aceste producții sunt realizate cu mari eforturi, consumul anual de motorină depășește 100 l/ha. Terenurile pe care le lucrez sunt terenuri grele, aluvisoluri cu exces de umiditate, terenuri care necesită utilaje cu puteri mari și care, implicit sunt mari consumatoare de combustibili”.
Pe lângă provocarea adusă de specificul solelor lucrate, în ultimul sezon agricol Adrian Mocanu s-a luptat și cu vremea: ”Anul 2018, datorită condițiilor meteo, ne-a pus la grea încercare. Când a plouat, a plouat mult și a băltit, plantele au stagnat sau au murit, iar după ce s-au oprit ploile, a urmat o perioadă de secetă pedologică extremă, iar pământul a crăpat, rupând rădăcinile plantelor. În aceste condiții, producțiile medii au fost cu 15-20% mai mici decât mediile multianuale, cu impact în rezultatul finamciar mai mic cu 20%”.
Estimările fermierului pentru ce rezervă viitorul, nu sunt nici ele foarte optimiste pentru fermierii care nu investesc: ”Pe termen mediu ne putem aștepta și la lipsa pieței de desfacere a produselor, adică să stai cu cerelele în „curte” și ori să nu te întrebe nimeni dacă ai marfă de vânzare, ori să îți ofere un preț de nimic. În această perspectivă mă gândesc să îmi măresc capacitatea de depozitare și să mă extind și cu zootehnie, astfel încât să pot valorifica producția vegetală”.
Adrian Mocanu propune o schimbare de abordare în rândul autorităților în privința strategiei de sprijinire a fermierilor, pentru consolidarea celor mai profitabile modele de business agricol: ”Ne văităm într-una că exportăm cereale și importăm carne, dar nu facem nimic. Fermele medii și mari care ar putea aduce plus valoare nu sunt sprijinite, aș putea spune că sunt chiar discriminate prin eliminarea din programele AFIR. Fondurile AFIR, prin sistemele de punctaj se duc spre fermele mici, care deși beneficiază de sprijin de 90% la proiecte, prin dimensiunile lor nu au cum să impacteze în mod semnificativ economia agrară a României. Totodată aceste ferme mici reprezintă un segment extrem de sensibil și vulnerabil. Cu toate că beneficiază de 90% sprijin la proiecte, în condițiile anului 2018 în Prahova au dat faliment câteva ferme. Încercăm să imităm o Europă a carei structură agrară s-a constituit în decursul istoriei, Europa care în acest moment este în urma noastră din punct de vedere al agriculturii, luând în calcul fermele de peste 400-500 ha. Este dovedit că fermele mici pot trăi doar la limita subzistenței, dovadă că în Germania în anul 2018, care a fost un an greu și la ei, au probleme financiare majore 3000 de ferme de 15-40 ha, iar în ultimii 30 de ani suprafața medie a unei ferme s-a dublat, de la 40 la 80 ha”.
Pentru producătorul prahovean agricultura ”este printre foarte puținele domenii care merge, prin fermele medii și mari, deci prin urmare este primordială elaborarea unei strategii pe termen scurt, mediu și lung, astfel încât să putem sprijini cu toate puterile noastre România”.
