• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierii pierd bani la subvenția APIA pe pășuni. Motivul: legea românească, mai dură decât cea europeană!

    Ramona Dascălu – Agrointeligența

    Indiferența Ministerului Agriculturii, a Guvernului, pune în pericol subvențiile fermierilor care dețin animale ce pășunează în zonele montane și nu numai. O situație reclamată de o asociație de crescători de animale încă din luna februarie anul trecut este în continuare…la fel, în ciuda faptului că potrivit unei actualizări în legislația europeană, și în România se putea face o schimbare legislativă și în favoarea fermierilor.

    Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), ridică din nou problema suprafețelor care pot fi considerate eligibile pentru a încasa subvenție APIA pentru pășuni. Cum prezența subarbuștilor, precum afin sau merișor, este inevitabilă în zona de munte, mulți fermieri se trezesc că sunt sancționați la controalele desfășurate de APIA pe motiv că nu se supun definiției pășunii, care spune că iarba trebuie să fie predominantă. Important de precizat este faptul că aceste specii de subarbuști sunt consumate de animale, nici vorbă să fie în vreun fel dăunătoare.

    Președintele ACBCR se declară revoltat tocmai de faptul că România, ca membră a Uniunii Europene, are posibilitatea de a adapta această definiție a pășunii, astfel încât fermierii din zona de munte să nu mai poată fi amendați din cauza prezenței subarbuștilor pe terenurilor lor.

    „Este vorba despre o modificare a Regulamentului European, mai precis a Regulamentului UE nr. 1307/2013, care s-a modificat printr-un alt regulament – Regulamentul UE nr. 2393/2017, schimbând practic definiția pajiștilor. În vechea definiție scria că trebuie să fie 50% plus 1 fire de iarbă într-o pășune, iar acum noul regulament spune că poate fi considerată pășune și acea suprafață unde nu este predominantă iarba, adică unde sunt și alte specii care pot fi consumate de animale. Eu fac referire strict la pășuni alpine, unde sunt prezenți subarbuști montani precum afinul și merișorul, specii care chiar sunt consumate de către animale, și de vacă și de oaie”, a declarat Dumitru Grigorean, președintele ACBCR pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

    Tot ce are de făcut România este să modifice o ordonanță. Din păcate însă nu a existat implicare din partea autorităților pentru rezolvarea acestei probleme, chiar dacă ea a fost adusă la cunoștința Ministerului Agriculturii încă din luna februarie a anului trecut.

    „Încă de anul trecut din luna februarie am semnalat la Ministerul Agriculturii, am mai reluat discuția de vreo două-trei ori de atunci, dar nu s-a rezolvat nimic. Deci, Uniunea Europeană ne dă bani, ne învață și cum să-i luăm și noi penalizăm fermierii pentru că nu vrem să modificăm definiția pajiștilor. Practic ar fi trebuit să actualizăm legislația națională în baza Regulamentului European, care spune că clar că acest lucru este la latitudinea statului membru – dacă include și aceste specii de subarbuști în definiția pășunilor. Asta ar fi însemnat că trebuia modificată Ordonanța 34/2013, unde apare definiția pajiștilor”, a mai spus președintele ACBCR.

    Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR) a solicitat, într-o adresă înaintată către ministerul Agriculturii pe data de 08.02.2018, să se înlocuiască vechea definiție a pășunii cu următorul text: „pășuni permanente și fânețe permanente” (denumite împreună „pășuni permanente”) înseamnă terenuri consacrate producției de iarbă și de late plante  furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cel puțin 5 ani sau mai mult, precum și, dacă statele membre decid astfel, cele care nu au fost arate timp de 5 ani sau mai mult; această noțiune poate include și alte specii precum arbuștii și/sau arborii, buni pentru pășunat, și, dacă statele membre decid astfel, alte specii precum arbuști și/sau arbori care produc hrană pentru animale, cu condiția ca iarba și alte plante furajere erbacee să rămână predominante”.

    De menționat că la acest moment, controlul APIA este în curs de desfășurare pentru subvențiile solicitate în acest an. În anii anteriori, subarbuștii au fost motiv de sanționare a fermierilor atât în cazul controalelor în teren, cât și la verificările prin teledetecție.

    Te-ar mai putea interesa

    „De aici, de aproape. Din Transilvania”. S-a deschis primul târg de produse locale pentru consumatorii orădeni găzduit de un hypermarket Când începe semănatul de toamnă? Temperatura solului la înființarea culturilor de grâu, orz și rapiță Avansul APIA 2026. Ce șanse sunt ca fermierii să încaseze mai devreme prima tranșă din subvenții Recoltarea porumbului a început în județul Ilfov. Fermierul Daniel Radu estimează producții de peste 6 tone/ha Acte obligatorii pentru fermierii afectați de secetă. Ce documente trebuie depuse la Primărie

    Ultimele știri

    Bursa cerealelor, azi. Floarea-soarelui DAP Constanța pierde cu 18 euro/t, porumbul a ajuns la 228 euro/t Franța primește o nouă lovitură. După porumbul decimat de secetă, grâul pierde la export, iar rapița se restrânge UE a pierdut o cincime din recolta de porumb. Cum arată piața agricolă la mijlocul lunii septembrie ANSVSA celebrează 60 de ani de excelență în medicina veterinară alături de IDSA, comunitatea științifică națională și internațională Siegfried Mureșan – premierul desemnat să formeze un nou guvern: ”Accept propunerea făcută de Președintele României”