Febra Q la om și animale: simptome, transmitere, tratament, prevenire
agrointeligenta.ro -
Febra Q este cea mai nouă boală semnalată de autorități pe teritoriul României. Infecția se manifestă similar cu gripa și este cauzată de un agent patogen ce poate fi întâlnit la animalele domestice și sălbatice, Febra Q având transmitere și la om.
- Ce este Febra Q
- Febra Q în România
- Febra Q: semne la animale
- Cum se transmite Febra Q la om
- Febra Q: simptome la om
- Febra Q se tratează cu antibiotice
- Febra Q: măsuri de prevenire
- Ce puteți face pentru a nu vă îmbolnăvi de Febra Q
- Febra Q: măsuri în fermă contra bolii
Ce este Febra Q
Febra Q este considerată o boală infecțioasă rară. Recent s-a aflat că și România a avut cazuri confirmate în vara 2019, fără însă ca acestea să fie făcute publice. Potrivit datelor disponibile pe site-ul ANSVSA, Febra Q (Query fever) este cauzată de un agent patogen ce poate fi întâlnit la animalele domestice şi sălbatice din întreaga lume. Este o boală zoonotică – fiind vorba de o afecţiune ce vizează animalele şi poate afecta omul, mai ales pe cei care desfăşoară activităţi ce implică contactul cu animalele şi/sau produsele acestora.
Febra Q în România
Febra Q a fost semnalată în România în vara 2019, în județul Cluj, unde, între iunie și august, au fost înregistrate 23 de cazuri. Decanul facultăţii de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj, Nicodim Fiţ, a explicat într-un comunicat remis presei că prima suspiciune de Febră Q, a apărut pe 15 mai, la reprezentantul studenţilor din anul VI.
Tot atunci au fost prelevate probe de la animalele din cadrul facultăţii, iar rezultatele au fost negative, „fără prezența bacteriei Coxiella burnetii, agentul etiologic al Febrei Q”.
La Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj au fost trataţi 13 studenţi şi angajaţi ai USAMV şi cu toţii au avut o evoluţie favorabilă a bolii. În total, din mai până în septembrie 2019, au existat 18 cazuri de Febră Q înregistrate la Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj. Informațiile despre aceste infecții au fost ținute secrete de autorități, iar când presa a aflat, justificarea a fost că nu s-a dorit panicarea populației în legătură cu Febra Q.
Febra Q: semne la animale
Febra Q apare prima dată la animale, unde evoluează insidios, cu mare grad de difuzibilitate, putând induce avortul la bovine, ovine şi caprine. Agentul etiologic ce cauzează febra Q este unul specific (Coxiella burnetti), ce poate supravieţui în mediu ambient timp îndelungat chiar luni. Sporii sunt rezistenți la căldură, deshidratare şi dezinfectantele uzuale.
Semnele Febrei Q la animale sunt dificil de reperat, cu excepția avorturilor la vaci, oi și capre, situații în care autoritățile trebuie anunțate pentru a se realiza monitorizarea cazurilor în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale aprobat prin Ordin a Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
Cum se transmite Febra Q la om
Febra Q este rar întâlnită la om, chiar și în rândul fermierilor. Boala nu se transmite de la om la om, ci numai de la animale la om. Transmiterea bolii de la animale la om se face mai ales prin inhalarea sau ingerarea de spori rezistenți proveniți din particulele de praf contaminate cu excreţii rezultate după fătare sau secreţii. Bălegarul sau urina, dar și alte subproduse animaliere cum ar fi pielea, lâna sau blana, pot constitui sursă de infecţie.
Cel mai expus la riscul apariţiei bolii este personalul din abatoare sau ferme.
O altă sursă de infecţie cu Febra Q o constituie consumul de lapte nepasteurizat. Insectele hematofage, sau unele leziuni cutanate superficiale existente la manipulatorii de animale pot fi implicate în producerea bolii.
Febra Q: simptome la om
Simptomele de Febră Q la om se aseamănă mult cu gripa obișnuită.
Simptomele apar la 2-3 săptămâni de la expunere şi constau în semne asemănătoare gripei, cu febră prelungită (2 săptămâni sau mai mult), oboseală, dureri de cap, dureri musculare şi ocazional, pneumonie sau alte complicaţii.
Majoritatea persoanelor infectate nu prezintă simptome sau prezintă semne foarte uşoare ale bolii, formele grave fiind întâlnite foarte rar. Unele persoane pot prezenta o formă cronică a bolii, cu simptome ce persistă mai mult de şase luni.
Infectarea în timpul sarcinii (fie că mama prezintă sau nu simptome), poate avea un efect negativ asupra dezvoltării fătului, incluzând naşterea prematură, greutatea mică la naştere sau avort. Rar, pot apărea infecţia valvelor cardiace, în general, acestea apărând la persoanele cu boli cardiace pre-existente sau cele ce au suferit intervenţii chirurgicale de tip by-pass.
Febra Q se tratează cu antibiotice
Fiind o boală infecțioasă, tratamentul pentru Febra Q este unul specific cu antibiotice, pentru o anumită perioadă de timp, cu evaluare în funcţie de patologia pacientului. În mare parte, în funcţie de starea pacientului, tratamentul cu antibiotice se poate iniţia la internare şi ulterior să se dea la externare pentru continuarea tratamentului acasă.
Febra Q: măsuri de prevenire
Cum boala infecțioasă Febra Q se transmite de la animale la om, se impune respectarea riguroasă a regulilor de igienă personală. Legislaţia sanitară veterinară obligă fermierii să adopte măsuri adecvate pentru a minimiza expunerea angajaţilor şi a vizitatorilor privind zoonozele, cum ar fi febra Q. Acestea includ conştientizarea posibilelor riscurilor legate de inhalarea aerosolilor contaminaţi ce pot trece prin sistemele de ventilaţie către locurile frecventate de personalul fermelor.
Ce puteți face pentru a nu vă îmbolnăvi de Febra Q
• Spălaţi-vă riguros pe mâini de mai multe ori pe zi şi întotdeauna înainte de a mânca, fuma şi după terminarea programului zilnic de lucru ;
• Spălaţi-vă imediat rănile pielii cu săpun şi apă curentă şi acoperiţi-le cu un pansament impermeabil;
• Manipulaţi ţesuturile de origine animală potenţial infectate precum şi avortonii sau materialele venite în contact cu acestea utilizînd întotdeauna mănuşi impermeabile;
• Utilizaţi echipament personal de protecţie suplimentar (inclusiv măşti şi ochelari de protecţie) pentru activităţi ce prezintă risc crescut, cum ar fi în cazul focarelor confirmate de Febră Q.
• Depozitaţi îmbrăcămintea de protecţie separat de îmbrăcămintea de lucru şi nu purtaţi îmbrăcămintea de lucru contaminată în interiorul fermei sau la domiciliu;
• Nu consumaţi lapte nefiert şi nu mâncaţi sau fumaţi în zonele cu animale;
• Dacă expunerea la insecte hematofage este inevitabilă, utilizaţi îmbrăcăminte de protecţie adecvată.
• Femeile însărcinate trebuie să evite contactul apropiat cu bovine, caprine, sau pisici aflate sunt în proces de parturitie, sau în perioada post-partum, sau cu oile şi mieii mai ales primăvara.
Febra Q: măsuri în fermă contra bolii
Fermele de animale trebuie să ia o serie de măsuri pentru a preveni îmbolnăvirea animalelor și a oamenilor de Febra Q. În acest sens, respectarea bunelor practici agricole este esențială pentru reducerea riscurilor de sănătate animală şi umană.
Iată ce trebuie să faceți în fermă pentru a nu avea Febră Q
-Investigați avorturile şi fetuşii morţi la naştere şi consultați medicul veterinar de câte ori apar astfel de cazuri;
-Izolați fetuşii avortaţi până în momentul în care sunt colectaţi în vederea ecarisării;
-Limitaţi pe cât posibil accesul oamenilor şi animalelor;
-Eliminaţi prompt şi incineraţi toţi avortonii, proveniţi de la ovine şi bovine, iar pentru gunoiul de grajd contaminat să se utilizeze un incinerator de fermă autorizat sau anunţaţi imediat firma de ecarisare cu care aveţi contract;
-Curăţaţi şi dezinfectaţi periodic grajdurile şi clădirile similare pentru a preveni acumularea de materiale potenţial contaminate. Înainte de utilizarea unui furtun de înaltă presiune, după ce gunoiul a fost înlăturat, prima dată se vor umezi pardoselile folosind presiunea scazută pentru a reduce producerea de aerosoli. Deşi febra Q nu este sensibilă la dezinfectanţii obişnuiţi, aceştia sunt utili în controlul altor boli importante;
-Evitaţi curăţarea clădirilor şi mutarea gunoiului de grajd în zilele cu vânt puternic şi evitaţi scurgerile apei contaminate, în special pe căile publice de acces;
-Nu ardeţi gunoiul de grajd sau materiale rezultate în urma avorturilor la foc deschis, deoarece acesta poate creşte riscul de răspândire în aerosoli, în special pe vreme cu vânt puternic. Indicat este ca gunoiul de grajd să fie compostat la distanţă considerabilă de animale pe o perioadă de mai multe săptămâni, urmată de rotirea suprafeţei expuse spre interior fapt ce îi permite să se încălzească în profunzime;
-După stivuire şi compostare pentru cât mai mult timp posibil, răspândiţi gunoiului de grajd pe terenuri arabile la distanţe foarte mari de oameni sau animale. Nu se va vinde direct către public şi nu va fi utilizat pentru lotizări sau grădininărit;
-Este necesar ca în fermă să existe un bun control asupra paraziţilor animalelor şi adăposturilor, iar câinii şi pisicile trebuie să fie ţinute cât mai departe de materialul avortat şi de produsele rezultate în urma parturiţiei sau alte subproduse.
