• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum va arăta agricultura românească în 2020 pentru angajaţi

    agrointeligenta.ro -

    În sectorul economic primar și de utilități care include  agricultura, silvicultura și pescuitul se va înregistra, în următorii ani, o scădere importantă a ocupării forței de muncă, potrivit CEDEFOP (European Centre for the Development of Vocational Training). În România anului 2020, necesarul de forță de muncă din agricultură va scădea cu peste jumătate de milion de persoane daca comparăm cu situația din prezent.

    În privința calificărilor profesionale de nivel mediu și redus pentru toate sectoarele majore ale economiei, tendința ofertelor de lucru va fi de scădere pentru majoritatea țărilor Uniunii Europene.

    Studiul CEDEFOP analizează situația forței de muncă, la nivelul țărilor (UE) plus Norvegia și Elveția, în perspectiva anului 2020.

    Scăderi în toate statele UE

    Pentru toate statele UE plus Norvegia și Elveția, la orizontul anului 2020 în sectorul primar și de utilități (în care este inclusă și agricultura) se va înregistra o scădere a ocupării forței de muncă, comparativ cu datele înregistrate în anul 2010.

    cefedop 2
    Cele trei mari sectoare majore pentru care s-au realizat proiecțiile la nivelul anului 2020 sunt sectorul primar și de utilități; industria prelucrătoare și construcțiile; serviciile. În cadrul sectorului primar se regăsesc: agricultură, silvicultură și pescuit; industria extractivă; energie electrică și termică, gaze și apă. În cadrul serviciilor sunt cuprinse: distribuție și transport; serviciile comerciale și administrația publică.

    La nivelul celor mari trei sectoare ale economiei, variațiile procentuale rezultate în urma prognozelor 2020 față de cele aferente anului 2010 prezintă ocuparea ca o imagine în oglindă, sectorul primar și utilitățile aflându-se în stânga diagramei, ceea ce înseamnă că pentru toate țările analizate se înregistrează o scădere în acest sector. În schimb, pentru aceleași țări, în partea dreaptă se plasează ocuparea în sectorul de servicii, ceea ce înseamnă o creștere a ocupării pe termen mediu, la nivelul anului 2020 față de cele aferente anului 2010.

    „Un palier median” pentru România cu scădere de aproape 25%

    Dacă la nivelul mediei europene, scăderea prognozată pentru ocuparea forței de muncă în anul 2020 comparativ cu 2010, în cadrul sectorului primar (care include agricultura, piscicultura, silvicultura) se situează spre 20%, în celelalte țări se înregistrează scăderi care variază între 3% (de exemplu, Suedia) și peste 35% (cazul Lituaniei).

    Sector economic primar (inclusiv agricultura)

    2010

    (mii persoane)

    Diferență 2020/2010

    (mii persoane)

    2020/2010

    (%)

    România 2911 -703 -24,15
    EU 14704 -2782 -18,92

     

    Cele mai mari scăderi le înregistrează ocuparea în cadrul acestui sector, Lituania și Polonia (scăderi cu peste 30% în 2020 față de 2010), urmate apoi de un palier median de țări, unde scăderile se situează între 20-30% (Slovenia, Italia, Estonia, Bulgaria și România) și între 10-20% (Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Malta, Cehia,Olanda, Finlanda, Austria, Belgia și Norvegia). Apoi mai există un palier de țări, unde schimbările proiectate 2020/2010 au cele mai mici scăderi (Portugalia, Regatul Unit, Germania, Franța, Cipru, Danemarca, Suedia).

    România va înregistra o scădere a populației ocupate, cu circa un sfert la orizontul anului 2020 comparativ cu 2010 în privința sectorului primar și de utilități.

    Cerințele de calitate schimbă cererea de calificări

    Potrivit Raportului CEDEFOP, modelele generale de modificare a cererii de calificări (ocupații, calificări, cererea potențială, nevoile de înlocuire) sunt comune în majoritatea țărilor. Modelele de schimbare reflectă unele aspecte comunce precum demografia, globalizarea, concurența internațională, schimbările tehnologice și organizaționale. În privința sectoarelor ocupaționale, presiunile de cost, oportunitățile tehnologice și cerințele de calitate tot mai ridicate vor conduce la modele de calificare și ocupaționale în diecții similare în majoritatea țărilor. Există de asemenea, unele diferențe imporante și care depind de stadiul de dezvoltare economică din fiecare țară, de diferitele structuri industriale și ocupaționale.

    Cerere mult diminuată pentru personal cu nivel redus de calificare

    În privința calificărilor de nivel mediu și redus, ofertalocurilor de muncă va fi în scădere pentru majoritatea țărilor UE. Astfel, cele mai mari scăderi în cadrul forței de muncă la nivelul 2020 comparativ cu 2010 se prognozează la nivelul calificărilor de nivel redus, în timp ce pentru calificările medii, scăderile sunt mult mai mici.

    cefedop 3

    Numărul persoanelor de peste 15 ani active din punct de vedere economic și care au calificări de nivel redus va scădea în anul 2020 comparativ cu 2010 în toate țările UE, iar aceste reduceri sunt semnificative în special pentru Regatul Unit, Polonia și Finlanda (aproape 50%). Urmează apoi un palier de țări unde scăderile în cadrul forței de muncă se situează între 20-40%, unde se plasează majoritatea statelor, printre care și România. O scădere procentuală foarte mică la nivelul anului 2020 a celor cu calificări de nivel redus este prognozată în țări ca Elveția (ușor peste 10%), Portugalia (5%). România se plasează la circa 20% în scădere, urmărind trendul european, la valori absolute destul de apropiate de UE.

    Persoanele cu calificare medie „migrează” spre calificări înalte

    Numărul persoanelor de 15 ani și peste , active din punct de vedere economic, cu calificări reduse sau chiar fără calificare se află în scădere continuă, fiind astfel proiectată să scadă cu 15 milioane de persoane în perioada 2010-2020, la nivel european.
    La nivelul UE, populația care participă pe piața muncii este proiectată la orizontul anului 2020 ca fiind stabilă comparativ cu decada anterioară, astfel că se proiectează o creștere cu ușor peste trei milioane de persoane, la nivelul tuturor calificărilor, ceea ce înseamnă o creștere poate nesemnificativă în anul 2020 față de anul 2010, cu puțin peste un punct procentual. Așadar, forța de muncă mediu calificată se așteaptă să se poziționeze pe o traiectorie aflată în creștere în deceniul 2010-2020. Această creștere de 3 milioane de persoane pe piața forței de muncă la orizontul anului 2020 față de 2010, este mai mică decât cea din deceniul precedent. Ea ar putea fi generată de faptul că unele persoane cu calificare medie vor „migra” spre calificări înalte, prin continuarea educației, prin formare profesională continuă. Cu toate acestea, structura forței de muncă în anul 2020 arată că, în continuare, peste jumătate din forța de muncă va fi calificată la un nivel intermediar și acest trend poate rămâne stabil în perioada 2010-2020.

    Peste 7 ani, necesarul de agricultori din România scade cu peste jumătate de milion de persoane

    rsz_cefedop4

    Din punct de vedere al ocupării forței de muncă pe grupe majore de ocupații, la nivelul anului 2010, cele două ierarhii ale României și ale UE nu converg spre un model comun. Astfel, acolo unde România are cel mai mare număr de persoane ocupate, ca pondere din total, respectiv grupa agricultorilor și lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură și piscicultură, ocuparea în această grupă reprezentând circa un sfert din total, la nivelul UE, această grupă deține cea mai redusă valoare din prisma ocupării (4,3%).

    În privința proiecțiilor la nivelul anului 2020, grupa agricultorilor și lucrătorilor calificați din ramură are prevăzută cea mai mare scădere în planul ocupării, comparativ cu celelalte grupe de ocupații.

    Și Uniunea Europeană marjează pe o scădere la fel de importantă în cadrul acestei grupe, astfel că atât tendința cât și magnitudinea sunt convergente pentru modelul României versus modelul UE.

    Până în 2020, numărul agricultorilor retrași din activitate va ajunge la 261 mii persoane

    Cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanților la activitatea economică ca urmare a pensionărilor și a altor pierderi naturale) la nivelul UE, în deceniul 2010-2020 este estimată la 73 de milioane de locuri de muncă. Această cerere de înlocuire se adaugă la locurile de muncă prognozate a fi create (circa 7 miliaone, ca diferență între nivelul de ocupare prognozat în 2020 față de 2010) rezultând un număr total de 80 de milioane de locuri de muncă vacante de estimat pentru deceniul 2010-2020.

    În ceea ce privește proiecția cererii înlocuite în intervalul 2010-2020 la nivelul UE, pe grupe majore de ocupații, cele mai mari ponderi în totalul cererii înlocuite se regăsesc în cadrul următoarelor grupe: meșteșugari și lucrători calificați în meserii de tip artizanal; specialiști cu ocupații intelectuale și științifice, în timp ce la polul opus se află grupa agricultorilor și lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură și pescuit.

    În România, pentru deceniul 2010-2020, se prognozează o cerere înlocuită pentru grupa agricultorilor de 261 de mii persoane.

    Prognoza locurilor de muncă vacante din agricultură

    În România, deși se prognozează o scădere cu 14.000 de persoane a populației ocupate, datorită cererii de înlocuire estimate la un nivel de 2,37 milioane de persoane, se previzionează un total de 2,36 milioane de locuri de muncă vacante în intervalul 2010-2020, provenite în cea mai mare măsură din necesitatea de a-i înlocui pe cei care părăsesc piața muncii (în special ca urmare a pensionării sau a deceselor).

    Récolte de betteraves sucrières.
    În UE, numărul locurilor de muncă vacante în deceniul 2010-2020 pentru grupa lucrătorilor din agricultură este de doar 58.000 persoane.

    Conform proiecțiilor realizate de CEDEFOP, în cazul României, singura grupă de ocupații în care cererea înlocuită nu este suficientă pentru a compensa scăderea prognozată a populației ocupate este grupa agricultorilor și lucrătorilor calificați din agricultură, silvicultură și pescuit.

    Altfel spus, în cazul României, pensionările plus disparițiile naturale (decese) din rândurile actualilor agricultori sunt mult prea puține ca număr pentru „ a lăsa loc liber” altor doritori de a lucra în domeniu la orizontul anului 2020.

    Evoluțiile comparative 2020/2010 privind trendul ocupării

    În diagrama evoluțiilor comparative 2020/2010, tendițele ocupării forței de muncă sunt în variații procentuale.

    untitled

    Sursa: CEDEFOP, Skills supply and demand in Europe

    Cipru în fruntea clasamentului la ocuparea forței de muncă

    În ansamblu, pe totalul economiei, în privința raportului dintre nivelul prognozat al ocupării forței de muncă la nivelul anului 2020 comparativ cu cel existent în anul 2010, la nivel țărilor UE se înregistrează o creștere de 3,2%. Doar câteva țări înregistrează o scădere: Slovenia (3,9%), Letonia (2,1%), Polonia (1,6%) și Bulgaria (1,3%).

    România are pentru anul 2020 o estimare în scădere cu 0,2%, comparativ cu 2010 la nivelul populației ocupate. Scăderea este una nesemnificativă comparativ cu a altor țări.

    rsz_au-salon-de-l-agriculture-francois-hollande-veut-rassurer-sur-la-securite-alimentaire_article_popin
    În rest, toate celelalte țări se situează pe trenduri pozitive, crescătoare în privința ocupării estimate la nivelul anului 2020, urmărind ca trend media europeană. Cea mai mare creltere la nivelul anului 2020 comparativ cu 2010 în privința numărului populației ocupate se înregistrează în Cipru, cu 21,6%, apoi la mare distanță se situează Irlanda, cu o creștere importantă de 12,6%. Toate celelalte țări se concentrează cu creșteri sub 10% ale ocupării la nivelul anului 2020 comparativ cu un deceniu în urmă. Germania, ca și Belgia prognozează o creștere nesemnificativă, cu doar un punct procentual în 2020 față de 2010 la nivelul populației ocupate, înregistrând așadar cele mai reduse creșteri, mult chiar sub media europeană.

    Foto: La Perche, Sudouest.fr, Etudinfo, agriculture-durable.org, Ambafrance-cn.org, La Croix, Observator de Bacău


    Te-ar mai putea interesa

    Plăți avans APIA. Primele județe unde fermierii au confirmat că le-au intrat banii în conturi Avans APIA bovine 2024. Plata pe fermă în funcție de rasa vacilor – calcul Programul Rabla pentru Tractoare, lansare. Se dublează sumele pentru fermieri

    Ultimele știri

    Grâul din Ucraina se vinde cu 185 euro/tona. Fermierii au semănat mai mult pentru noul sezon Ministrul Florin Barbu vrea alinierea salariilor funcționarilor MADR din teritoriu, cu cele ale colegilor din Capitală Ministrul Agriculturii, Florin Barbu: ”Sunt mulțumit de plata subvențiilor la APIA”