Dezbaterea FERMIERII AU CUVÂNTUL! Gheorghe Albu, LAPAR: ”Trebuie să punem accent și pe dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, dar nici să pedepsim fermele mari!”
agrointeligenta.ro -
Fermele mari își au și ele rolul lor, astfel că noua Politică Agricolă Comună trebuie să pună accent pe dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, fără însă ”a pedepsi” exploatațiile mari, ce își aduc aportul la economia țării, a susținut Gheorghe Albu, președintele interimar al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în cadrul dezbaterii FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?”. Liderul LAPAR a subliniat importanța finanțării sectorului de cercetare care poate oferi fermierilor soluții pentru a proteja mai bine mediul și biodiversitatea.
Iată poziția exprimată de Gheorghe Albu, președintele interimar al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în cadrul dezbaterii FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?”:
”Aș vrea să transmit un mesaj din partea LAPAR-ului: LAPAR-ul dorește o conlucrare cu toate formele asociative, vorbeam cu Emil Dumitru acum două zile, că e bine dacă am putea să ne și reorganizăm puțin sub o cupolă în așa fel încât toți să devenim puternici și probabil printr-o cupolă să putem fi și bine reprezentați la Bruxelles. Tocmai de aceea este bine ca și formele asociative, noi să lăsăm la o parte orgoliile, iar atunci când suntem invitați fie la minister, acolo unde întâlnim decidenți administrativi sau decidenți politici să mergem puțin cu lecția învățată pentru că în final cred că toți avem același interes de a cere revendicări cât mai multe pentru producătorii agricoli în așa fel încât decidenții politici și administrativi să poată să ne ofere cât trebuie.
Legat de tema de astăzi, LAPAR are deja un material pe care o să vi-l înmânăm, tema este într-adevăr viitoarea Politică Agricolă Comună, este momentul ca acum să ne unim, să ne strângem și să spunem ce vrem pentru că dacă ne uităm în urmă la politicile care au trecut, după cum ați văzut, ele din ce în ce au fost atât de complicate și probabil colegi de-ai noștri au căzut și într-un păcat de a da bani înapoi fără să își dea seama pentru că birocrația este atât de complicată, motiv pentru care în noua PoliticĂ Agricolă Comună, nu că aș propune, dar e bine să se țină cont de câteva elemente: de resurse, de nevoi și de tradiții locale. E bine, pentru că sunt aici și domnii directori generali de la cele două Agenții (AFIR și APIA – n.r.), ca atunci când se fac caietele de sarcini și nu numai, e bine să numai supralicităm pentru că de multe ori această supralicitare a anumitor condiții, fie condiții artificiale fie altfel de condiții, nu face altceva decât să complice lucrurile. Mă uitam și spuneam și la întâlnirea de la ASAS că am citit în presă că numai în 8 luni circa 13.400 de societăți comerciale cu profit din agricultură au fost radiate, ceea ce este foarte grav, o parte dintre ele au falimentat din cauza condițiilor de fiscalitate și nu numai, dar multe dintre ele au fost radiate din cauza condițiilor care sunt puse celor care vor să acceseze fonduri, că trebuie întâi să se transforme sau să fie o personalitate juridică, iar el nu devine eligibil, motiv pentru care este obligat să-și închidă firma. Bani să deschizi o firmă, bani să închizi o firmă. Părearea mea că această condiție ca el să devină o formă juridică ar trebui să fie obligatorie numai după ce el va fi declarat eligibil.
După cum știți, au fost și sunt în continuare discuții în ceea ce privește noua Politică Agricolă Comună, depinde cum se va numi, cert este că intențiile sunt bune pentru că deja se vehiculează intenția ca sprijinul să fie cât mai bine redirecționat și cât mai echitabil, tocmai de aceea se pune în continuare un accent pe eliminarea plafonării, dar totodată trebuie să punem accent și pe dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, dar nici să pedepsim societățile sau fermele mari. Domnul Stănescu este martor, eu am protestat la o ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, când acolo, la acel nivel, s-au vehiculat idei, care sincer să fiu m-au deranjat și cred că pe oricare ca mine l-ar fi deranjat, în așa fel încât să se spună de la tribuna aceea că sărăcia din mediul rural este tocmai din cauza firmelor mari, ceea ce nu este adevărat pentru că firmele mari au și ele rolul lor. Dacă e fermă mare, fermă mijlocie sau fermă mică prin astfel de exprimări nu trebuie să ne dezbinăm ci trebuie să ne unim, e loc pentru toate tipurile de ferme pentru că până la urma urmei că e fermă mică, că e fermă mijlocie, că e fermă mare necazurile sunt aceleași. De asemenea, după cum știți, plafonarea este calea pe care o urmează și a solicitat ca România să o urmeze, dar totodată să crească suma redistributivă la 10%, ori în momentul în care crește acest plafon, domnule ministru, domnule președinte Stănescu, este bine să crească și suprafața de la 30 de hectare la nu pot să spun eu acum artificial că nu am căciula la mine sau jobenul să trag o cifră din joben, dar în momentul în care dacă nu ne ducem și cu suprafața de la 30 de hectare la ceva mai mult, asta ar însemna că suma redistributivă de 10% va fi mult prea mare și va fi tentantă pentru fermele mici și mijlocii și o să aducem România în zona în care cele mai multe ferme vor fi fermele până în 30 de hectare, tocmai din cauza stimulării acesteia pentru că suma gândiți-vă că se dublează.
Ce aș vrea să mai spun, sunt anumite condiții, după cum vedeți dumneavoastră la nivel de Uniunea Europeană se pune mare accent pe condițiile de mediu, mai ales că factorii politici decidenți la Uniunea Europeană încep din ce în ce mai mult să fie partidele care cochetează cu mediul, motiv pentru care ar trebui și aici să existe stimulente pentru că nu este ușor să fii prietenos cu mediul, mai ales că în astfel de condiții și producțiile vor fi mult mai mici, motiv pentru care suntem de acord cu măsurile pentru conservarea solurilor bogate în carbon, pentru calitatea apei, cu acel nitrit sau cu acel scandal, când și câte substanțe chimice sau îngrășăminte chimice trebuie să administrăm, rotația culturilor, dar și la îndemâna noastră sunt diverse metode conexe, unele dintre ele sunt legate de introducerea și promovarea în cultură de soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și arșiță, și dacă vreți și la boli și dăunători, dar pentru asta trebuie un sector de cercetare puternic în România.
De asemenea, trebuie stimulente pentru tehnologii adecvate momentului de secetă pentru ca prin mai puține treceri să putem să conservăm apa în sol. Dar ce este mai la îndemână, și eu sunt un pionier în așa ceva, este înființarea perdelelor forestiere și aici domnule director general Pintea, nici acum nu s-a rezolvat problema subvențiilor la perdelele forestiere cu specia de salcâm. De ce salcâm? Pentru că specia forestieră salcâm în perdeaua forestieră are următoarele avantaje. În primul rând, ajunge la stadiul masiv în mult mai puțini ani decât oricare altă specie forestieră, iar eliminarea de la subvenție a salcâmului în perdea forestieră este din două motive: că salcâmul nu este indigen și că este invaziv, dar nici celelalte specii forestiere precum Paulownia, plopul alb sau salcia nu sunt indigene, dar ele primesc subvenții. Eu am peste 1,2 milioane de pomi de salcâm în perdele forestiere și vă dau cuvântul meu de onoare că niciun salcâm nu a trecut strada sau nu a plecat de acolo de unde eu l-am plantat”.
Dezbaterea FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?” a avut loc vineri, 4 octombrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de către Agrointeligența și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, cu scopul de a reuni la o masă rotundă organizațiile reprezentative din agricultura românească pentru exprimarea și susținerea pozițiilor oficiale în raport cu viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027. FERMIERII AU CUVÂNTUL! a putut fi organizat cu ajutorul sprijinului oferit de partenerii evenimentului: Azomureș, ADAMA, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească de tip Simmental (ACVBR-SIM), Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo și Asociația Profesională a Producătorilor și Utilizatorilor de Biotehnologii Agricole din România – AgroBiotechRom.
