• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Dezbaterea FERMIERII AU CUVÂNTUL! Nicușor Șerban, Clubul Fermierilor Români: ”Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC”

    agrointeligenta.ro -

    Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC, motiv pentru care plafonarea trebuie văzută ca o încercare de a închide gura celor care întreabă de ce nu s-a făcut convergența conform tratatului de aderare, a susținut Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, în cadrul dezbaterii FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?”. Liderul Clubului a subliniat importanța subvențiilor care nu trebuie să constituie ajutoare sociale, ci ”să susțină competitivitatea tuturor fermelor europene, și mici și mari, în raport cu cele din țări terțe, care știm foarte bine că nu respectă totuși aceleași standarde de producție”.

    Iată poziția exprimată de Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, în cadrul dezbaterii FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?”:

    ”Din punctul de vedere al agricultorilor, al fermierilor care fac parte din Clubul nostru, plafonarea nu este decât o încercare de frânare a dezvoltării agriculturii României. Este o încercare de a închide gura celor care întreabă de ce nu s-a făcut convergența conform tratatului de aderare. Ne punem întrebarea: care este rolul subvențiilor în cadrul Politicii Agricole Comune? Așa cum scrie Uniunea Europeană, rolul este aprovizionarea constantă și la prețuri accesibile cu alimente de calitate, produse în mod durabil a peste 500 de milioane de europeni, creare de produse de export în schimbul contra-resurselor de petrol și gaze, respectând totodată cerințele privind protecția mediului, siguranța alimentară și bunăstarea animală.

    Este foarte clar că în România avem o agricultură bipolară, așa a fost să fie după evenimentele din 1989, să apară ferme din ce în ce mai mari. Vreau să se știe de către toată lumea că nu toți, și majoritatea fermierilor care sunt astăzi cu ferme medii și mari au început cu ferme mici, au început cu 50 de hectare, cu 100 de hectare, dar ne-am dezvoltat pentru că au fost condiții propice să ne dezvoltăm și ne-am dezvoltat mare parte din noi înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, când nu beneficiam de actualele subvenții, care trebuie să recunoaștem că au avut un rol foarte important și foarte pozitiv în dezvoltarea noastră ca antreprenori și ca fermieri.

    Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare, respectarea standardelor înalte de calitate și siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării, securitatea alimentară, respectarea măsurilor de mediu și de bunăstare animală, creare de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industrii conexe, dezvoltarea structurilor socio-economice a zonei rurale.

    În România, fermele medii și mari exploatează 34% din terenul arabil, primesc aproximativ 33% din subvențiile pe suprafață și atenție, produc 75% din producția agricolă a țării.

    Proporția explotațiilor agricole de mici dimensiuni în România este de 92,2%, mai mici de 5 hectare și care reprezintă agricultură de subzistență. Mai mult, în România sunt menționate 3,6 milioane de exploatații agricole majoritatea foarte mici, sub un hectar, reprezentând 33,5% din numărul total al explotațiilor din Uniunea Europeană.

    Poziția noastră vizavi de noul PAC se referă la: din punctul nostru de vedere PAC trebuie să-ți mențină rolul de a încurja creșterea competitivității fermelor Uniunii Europene. Subvențiile PAC, după părerea noastră, nu sunt în esență ajutoare sociale, ele trebuie să contribuie la asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni, la dezvoltarea unei agriculturi moderne, performante, prietenoasă mediului. Subvențiile trebuie să susțină competitivitatea tuturor fermelor europene, și mici și mari, în raport cu cele din țări terțe, care știm foarte bine că nu respectă totuși aceleași standarde de producție.

    Reducerea subvențiilor prin plafonare ar însemna pentru România o reducere cu circa 450 de milioane de euro pe an a subvențiilor către fermele medii și mari, afectând grav competitivitatea acestora, iar din punctul nostru de vedere suma respectivă nu va fi în măsură să crească competitivitatea fermelor mici care ar urma să primească o parte din această sumă prin redistribuire. Va exista riscul fragmentării fermelor medii și mari, cu afectarea competitivității acestora, falimentul multor exploatații performante, România riscând să devină o piață de desfacere pentru produsele agroalimentare. Credem că menținerea actualului sistem de subvenționare cu plată directă pe hectar, eventual cu creșterea plății redistributive către fermele mici ar fi o soluție.

    Referitor la plățile cuplate, noi susținem creșterea plafonului plăților cuplate, cel puțin la nivelul actual pentru stimularea competitivității anumitor sectoare, și mai ales pentru țările a căror subvenție este mult sub media subvenției europene.

    Planurile naționale strategice credem că trebuie să fie organizate pe indicatori simpli, cuantificabili, care să nu conducă la creșterea birocrației.

    Din punctul nostru de vedere, trebuie continuat procesul de convergență externă astfel încât țările mai nou intrate în Uniunea Europeană să ajungă cât mai aproape de nivelul subvențiilor la țările vechi din Uniunea Europeană. Plata medie pe hectar în România este cu 30% mai mică decât media pe hectar a țărilor din UE 27. Continuarea ajutoarelor naționale de tranziție pentru statele membre aflate sub nivelul mediu al subvenției europene, cu stabilirea de noi date de referință, actualizate anual”. 

    Dezbaterea FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?” a avut loc vineri, 4 octombrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de către Agrointeligența și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, cu scopul de a reuni la o masă rotundă organizațiile reprezentative din agricultura românească pentru exprimarea și susținerea pozițiilor oficiale în raport cu viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027. FERMIERII AU CUVÂNTUL! a putut fi organizat cu ajutorul sprijinului oferit de partenerii evenimentului: Azomureș, ADAMA, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească de tip Simmental (ACVBR-SIM), Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo și Asociația Profesională a Producătorilor și Utilizatorilor de Biotehnologii Agricole din România – AgroBiotechRom.


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA 2024 – tranșa a doua. Plățile finale achitate pe hectar și cap de animal Primul județ în care DAJ anunță că a virat despăgubirile de secetă în conturile fermierilor! Piața cerealelor, din nou sub presiune. Prețuri la zi

    Ultimele știri

    Vânzarea terenurilor agricole din apropierea granițelor – aproape imposibilă! Fermierii ruși renunță la cultura de grâu: ”Există pierderi la fiecare tonă” Gazeo și Clementine: soiuri noi de grâu și orzoaică de la ITC Seeds