• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • MESAJ FERM AL UNUI OFICIAL ROMÂN: ”PLAFONAREA TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ O MĂSURĂ VOLUNTARĂ!”

    agrointeligenta.ro -

    Oficiali români, la masa discuțiilor privind viitorul Politicii Agricole Comune. Deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților participă în perioada 27-29 octombrie în Finlanda la o reuniune a Comisiilor pentru agricultură din cadrul parlamentelor naționale.

    Alexandru Stănescu a atras atenția în cadrul intervenției pe care a avut-o că plafonarea subvențiilor directe trebuie să rămână o măsură voluntară, fiind la latitudinea fiecărui stat membru să decidă în funcție de specificul modelului de agricultură pe care îl adoptă. ”Este cunoscut că România, datorită unor condiții istorice cunoscute, are în prezent o agricultură bipolară, cu un mare număr de ferme mici și un număr redus de ferme medii și mari, dar fiecare categorie are rolul ei important. Concret, din cei circa 850.000 beneficiari ai plăților directe în 2019, 95% au ferme între 1 si 10 hectare și practic doar circa 3% sunt ferme medii și mari. Totuși, cele 3% ferme utilizează 45% din terenul arabil al României și asigură peste 75% din consumul populației”, a arătat deputatul român.

    Acesta a subliniat că fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării – securitatea alimentară, a respectării măsurilor de mediu și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și în industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale. ”Este motivul pentru care noi considerăm că plafonarea subvențiilor directe trebuie să rămână o măsură voluntară, fiind la latitudinea fiecărui stat membru să decidă în funcție de specificul modelului de agricultură pe care îl adoptă”, a mai explicat Stănescu.

    Reducerea bugetului PAC va afecta grav competitivitatea fermierilor români

    Alexandru Stănescu a mai opinat că agricultura europeană este la răscruce, propunerea actuală pentru noua Politică Agricolă Comună vine să genereze o revoluție cu implicații profunde economice, sociale și politice, atât în viața rurală, cât și pentru cetățenii marilor orașe.

    ”Trecerea de la conformitate la politica performanței în agricultură schimbă paradigma procesului de planificare, urmărire, realizare și control în activitatea agricolă susținută prin intermediul instrumentelor financiare comune europene. Considerăm că principiul flexibilității suplimentare în gestionarea PAC, promovat recent de către Comisia Europeană, va afecta caracterul comun al acestei politici. Noi susținem schimbări care să nu modifice un mecanism comun funcțional, generând 27 de Politici Agricole Comune, cu toate implicațiile de piață, naționale și europene”, a spus deputatul.

    Acesta a transmis că România susține ca noua PAC să redevină o politică și un cadru de investiție al UE, centrat pe acțiuni precum următoarele:

    – Investiții în inovația fermelor și a lanțurilor alimentare, fiind momentul potrivit pentru ca în agricultură să fie implementate oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, atât pentru creșterea competitivității, cât și pentru asigurarea performanțelor de mediu;

    – Beneficii suplimentare pentru o tranziție a agriculturii europene către un sistem care susține egal performanța și mediul, prin promovarea agriculturii integrate, agriculturii digitale, agriculturii organice sau cea pentru conservare;

    – Securizarea fermierilor europeni împotriva riscurilor și crizelor, prin combinarea puterii instrumentelor de sprijin direct, mecanismelor de asigurare la riscurile climatice, fondurile mutuale și pentru stabilitatea veniturilor – toate acestea cuprinse într-un model integrat al unui instrument european de rezervă de risc;

    – Promovarea unui model european de calitate a alimentelor, care să țină cont de diversitatea opțiunilor cetățenilor europeni.


    Te-ar mai putea interesa

    Făinarea la măr. Semnele atacului, combatere Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple

    Ultimele știri

    UE intenţionează să îşi majoreze exporturile de alimente în China, în pofida tensiunilor comerciale Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Lista produselor agricole din Ucraina pentru care se pot introduce taxe vamale