• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Revoluţie în industria de ambalaje: celuloza va înlocui polietilena la alimentele ambalate în atmosferă modificată

    agrointeligenta.ro -

    Consorţiul european ADCellPack a anunţat că intenţionează să găsească, până la sfârşitul anului 2014, o soluţie pentru a înlocui cu alte materiale actualele ambalaje obţinute din petrol (de exemplu, polietilena), utilizate în industria alimentară, şi în special cele folosite pentru brânzeturi. O parte din companiile implicate în proiect au reprezentanţe şi în România.

    Materialele celulozice le vor înlocui pe cele obţinute din petrol utilizate în prezent, în tehnica de ambalare a produselor alimentare în atmosferă modificată (MAP). Companiile Carrefour, Juan Luna, Papelera de Brandia, Elastopoli Oy, Skymark, VTT Finland şi Centrul de cercetare spaniol R&D (care este şi coordonatorul programului) lucrează deja împreună la o tehnologie inovatoare de ambalare care va permite menţinerea prospeţimii produselor. şi nu va fi dăunătoare sănătăţii ca urmare a intrării în contact cu alimentele. La final, ambalajul va trebui să asigure nealterarea produsului pentru o durată de patru săptămâni.

    Proiect de 1,4 milioane de euro

    Consorţiul european ADCellPack urmează să dezvolte tehnologia necesară producerii unui ambalaj termoplastic din celofibră şi care va fi utilizat pentru început pentru brânzeturi. Programul de cercetare este finanţat de Uniunea Europeană, a început în noiembrie anul trecut şi este programat să se desfăşoare pe durata a doi ani. Fondurile de cercetare însumează 1,4 milioane de euro.

    branza 2
    În domeniul securităţii alimentare, materialele care intră în contact direct cu produsele alimentare prezintă riscul migrării a nurmeroase molecule de exemplu, dinspre ambalaj spre aliment. În acest sens, există reglementări europene stricte de fabricaţie pentru astfel de materiale, astfel încâ trasferul potenţial de molecule înspre aliment să nu creeze probleme de sănătate, să nu apară modificări de gust, miros şi de aspect. Trebuie menţionat că tot legislaţia europeană prevede că responsabilitatea privind securitatea alimentară revine producătorilor, mai exact celor care pun în vânzare astfel de ambalaje.

    15 milioane de tone de deşeuri plastice

    În general, în categoria materialelor de contact cu alimentele intră o gamă foarte largă de articole precum ambalaje şi recipiente, ustensile de bucătărie, chiar vesela. Materialul de contact cu alimentul poate fi plastic din petrol, celuloză, cauciuc, metal şi multe altele. De exemplu, la ambalarea produselor alimentare (carne, brânzeturi etc.) în atmosferă controlată se pot folosi filme extensibile (strech), polietilenă de joasă densitate şi care se obţine din petrol.

    branza 3
    Modificarea stilului de viaţă şi nevoia de diferenţiere a produselor vândute la raft în special în marile reţele de magazine au condus mai ales în ultimele decenii la o atenţie sporită în ceea ce priveşte calitatea ambalajelor. An de an, cantitatea ambalajelor alimentare a crescut.În momentul de faţă, materialele utilizate la ambalaje sunt în cea mai mare proporţie obţinute din petrol şi sunt nereciclabile. Potrivit Biroului de statistică al Uniunii Europene- Eurostat, în fiecare an, în Europa, deşeurile de material plastic rezultate din ambalaje se ridică la 15 milioane de tone. Aproape 40% din această uriaşă cantitate nu poate fi recuperată prin reciclare.

    Ambalaje cu barieră bacteriostatică

    Ambalarea în atmosferă modificată (MAP) este o metodă igienică şi sigură. Ambalarea printr-o astfel de metodă prelungeşte durata de valabilitate a produsului cu până la câteva săptămîni; este o barieră pentru microorganisme; păstrează prospeţimea şi valoarea nutritivă; menţine aspectul exterior atractiv şi asigură comoditatea în distribuţie şi manipulare. La ambalarea în atmosferă modificată, în general, oxigenul este înlăturat sau rămâne doar în cantităţi mici. Se introduc controlat dioxid de carbon şi azot. Bioxidul de carbon, cel mai frecvent, are o concentraţie de 20% şi are o funcţie bacteriostatică (împotriva bacteriilor aerobe şi mucegaiuri). Dioxidul de carbon se dizolvă în apă şi rezultă acidul carbonic. Formarea mediului slab acid prelungeşte durata de valabilitate a produsului.

    branza 4

    O altă proprietate importantă a bioxidului de carbon este capacitatea de a se dizolva în grăsimi. Azotul este folosit ca gaz pentru “umplere”, pentru a micşora conţinutul de oxigen. Este un gaz practic inert, fără gust şi miros. De asemenea, nu are efect bacteriostatic.

    La ambalarea produselor în atmosferă modificată, temperatura de păstrare a produsului ambalat trebuie să fie în intervalul de 0 până la 4 grade Celsius. Deşi produsul se află în atmosferă modificată, aceasta nu are un efect bactericid. În plus, timpul de la procesare până la ambalare să fie în limita de 2-72 ore (în funcţie de produs).

    În Uniunea Europeană, Autoritatea Europeană de Securitate a Alimentelor (EFSA) este instituţia care emite avizele ştiinţifice şi furnizează informaţii celor care se ocupă de gestionarea riscurilor în domeniul securităţii alimentare.

    Foto: Kent Walker Artisan Cheese, packagingconnections.com, Vector Packaging, ISA Pack

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea Tinerilor Fermieri 2020. Proiectele se depun din 15 iulie, sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă! TRANSFORMER – cel mai nou ameliorator de sol! De ce este acest produs UNIC PE PIAȚA DIN ROMÂNIA! Azot în formă lichidă de la Agro-Est Muntenia. Azofol, produsul câștigător pentru plante!

    Ultimele știri

    Ministerul Finanţelor: Despăgubirile de secetă nu sunt ”prinse” în rectificarea bugetară pentru MADR! Ministerul Agriculturii primește 2,995 de miliarde de lei la rectificarea bugetară! Cum și-a salvat fermierul Mihai Stoian cultura de floarea-soarelui? Simplu! Cu Naturamin și Pleniflor!

    Căutare în articole