Modul de calcul al compensațiilor din fondul mutual sau cum s-au aprobat normele metodologice ce figurează încă în dezbatere publică
agrointeligenta.ro -
Ministerul știa una, Guvernul a decis alta! Deși cu o zi înainte, secretarul de stat Daniel Botănoiu din cadrul Ministerului Agriculturii anunța presei că se pot înființa oricâte fonduri mutuale doresc fermierii, a doua zi, Victor Ponta și echipa sa au hotărât să existe o singură astfel de asociere pentru gestionarea riscurilor și acordarea de compensații financiare în domeniul agricol.
Pe site-ul ministerului, Hotărârea pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr. 64/2013 figurează încă ca fiind în dezbatere publică (vezi foto mai jos – click pentru mărire). Doar de fațadă. În realitate, Victor Ponta a tranșat situația din semnătură, în ședința de Guvern. Fără vreo consultare cu fermierii sau, din câte se pare, nici măcar cu oficialii din Ministerul Agriculturii. Așa se face că, cu o zi înainte, secretarul de stat Daniel Botănoiu anunța consultări cu asociațiile profesionale pentru crearea liberă a fondurilor mutuale.
Potrivit documentului postat pe site-ul MADR, capitalul de bază al fondurilor mutuale va fi constituit din contribuțiile membrilor și al formelor asociative, iar modalitatea de calcul și nivelul cotizațiilor vor fi stabilite de către consiliul director al fondului mutual.
65% din fonduri sunt suportate de stat și de UE
„Ne dorim că toate organizaţiile profesionale să fi prezente şi să constituie acest fond, pentru că 65 la sută din despăgubiri pentru pierderile de venit vor veni din acest fond, iar din acei 65%, un procent de 75% vine din partea Comisiei Europene şi 25% din partea României. Fermierii trebuie să înfiinţeze însă acest fond, pentru că va fi administrat tot de ei. Noi susţinem din punct de vedere financiar funcţionarea lui, însă ei trebuie să înţeleagă că trebuie să-l pună rapid în practică, pentru că asta îi va proteja. De exemplu, la o pagubă de 100.000 de euro, 65.000 de euro vin din contribuţia naţională şi europeană, iar restul din partea fermierilor. Ca atare, fermierul trebuie să contribuie ca să ajungă la un anumit nivel, la o anumită cotă de despăgubire, dacă se întâmplă un eveniment negativ. Va fi o contribuţie pe hectar sau la numărul de animale”, a declarat Daniel Botănoiu.
Fondurile mutuale nu pot recurge la împrumuturi comerciale cu scop de a plăti compensații financiare, decât pentru sumele reprezentând cel mult trei ani de contribuții și pentru o durată de la un an la cinci ani.
Despre compensații, documentul stabilește că pierdea de venit se calculează prin diferența între:
”a) recoltatul exprimat în lei/hectar/cap, obținut din înmulțirea producției medii pe cei trei ani precedenți anului în cauză, exprimată în kg/hectar/kg/kg.g.v, realizată pentru fiecare cultură/categorie de animale în parte, cu prețul mediu de vânzare exprimat în lei/kg fără TVA, obținut pe cei trei ani precedenți anului respectiv și
b) pentru producția vegetală rezultatul exprimat în lei/hectar, obținut din înmulțirea cantității de produse agricole exprimată în kg/hectar obținută pe fiecare cultură în parte de pe suprafețele afectate în toamna anului agricol respectiv sau/și primăvara aceluiași an agricol cu prețul mediu de vânzare exprimată îm lei/kg fără TVA, din cursul anului în cauză”.
La valoarea pierderii se pot adăuga alte costuri suportate de producătorul agricol ca urmare a faptului că recolta sau producția zootehnică nu s-a realizat.
Tot în document se specifică și procentul minim de recoltă sau producție ce trebuie să fie afectat pentru ca fermierul să primească, de la fond, o compensație: 30%, față de producția medie realizată în trei ani anteriori consecutivi.
Start estimat cu 50 de milioane de euro
Potrivit specialiştilor din Ministerul Agriculturii citați de Agerpres, funcţionarea fondurilor mutuale va putea fi sprijinită financiar, timp de trei ani, din fonduri europene şi naţionale, însă capitalizarea acestora va fi făcută de fermierii români interesaţi de a participa şi cotiza la un astfel de fond.
Un astfel de fond ar trebui să deţină pentru început cel puţin 50 de milioane de euro, anual cotizaţia fermierilor urmând să fie capitalizată dacă nu vor fi evenimente climatice care necesită acordarea de despăgubiri.
România a preluat modelul fondului mutual franţuzesc, deoarece Franţa este singura ţară din UE care are funcţional un astfel de fond, deşi înfiinţarea acestora este o obligaţie în viitoarea Politică Agricolă Comună.
