Burse şi preţuri

Chiar şi cu TVA-ul redus la pâine, suntem departe de “paradisul” european al taxelor alimentare din restul UE

Toamna ne aşteaptă nu doar cu recolta ci şi cu reducerea taxei pe valoarea adăugată la pâine, produse de panificaţie şi făină – ordonanţa de modificare a Codului Fiscal a fost publicată la sfârşitul săptămânii trecute (2 august 2013).

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este una dintre posibilităţile de impozitare universale în domeniul comercial – regula este că există, dacă pentru un anumit bun sau serviciu nu există, vorbim despre o excepţie. În principiu este una dintre cele mai sigure surse de venit la buget – nimic din ce se vinde şi se cumpără nu poate scăpa de taxare. Este un motiv pentru care în momente de contracţie a economiei, când bugetul este dezechilibrat, măsurile cele mai des întâlnite pentru reducerea deficitului au în vedere majorarea TVA-ului. Reflectându-se direct în preţul produsului, nivelul taxei pe valoarea adăugată stimulează sau inhibă consumul, creşte sau scade competitivitatea produselor şi serviciilor dar nu numai atât – influenţează în bine sau în rău atitudinea comercianţilor faţă de respectarea legislaţiei fiscale.

Se consideră că un nivel de taxare mic reduce apetitul pentru evaziune fiscală, pe când un nivel de taxare mare îl creşte – este valabil nu doar în cazul taxei pe valoarea adăugată ci al tuturor taxelor.

Pâinea şi făina sînt considerate la noi bunuri cu o cerere constantă – care variază puţin în sus sau în jos chiar dacă preţurile fluctuează – pe baza unor obiceiuri puternic înrădăcinate. În cazul acesta reducerea sau creşterea de TVA înfluenţează mai puţin vânzările – nu se vinde semnificativ mai mult dacă taxa este micşorată şi nu se vinde semnificativ mai puţin dacă este majorată.

Măsura de reducere a taxei pe valoarea adăugată la pâine şi făină la 9%, aplicabilă de la 1 septembrie, nu va avea efectul de stimulare a consumului pe piaţa pâinii – ci, cel mult, va contribui la o reducere a poverii suportate de producător reducând prin aceasta tentaţia evaziunii fiscale.

Potrivit cifrelor reprezentanţilor sectorului de morărit şi panificaţie nivelul evaziunii fiscale din domeniu ar fi unul dintre cele mai mari din economie, ridicându-se la aproape 65%, valoarea în bani ajungând la 200 de milioane de euro anual – la un container (25 tone) de făină, din neplata TVA rezultă o evaziune fiscală de 1200 de euro.

În ţările Uniunii Europene acolo unde există regimuri diferite de taxare a valorii adăugate în funcţie de produse şi servicii – TVA-ul la alimente este întotdeauna mai mic decât cel general. Faţă de nivelul general al taxei pe valoarea adăugată care variază în grupul celor doăzeci şi opt de state membre de la 18% (min), în Cipru şi Malta, la 25% (max), în Suedia, pot să apară niveluri reduse – până la 5% – şi super reduse – sub 5%, chiar şi 0%.

Peste jumătate din ţările Uniunii Europene (15 din 28 de state membre) aplică reduceri de TVA alimentelor – dintre acestea 6, aplică niveluri super reduse sau chiar nu taxează deloc.

0% TVA la alimente. În Malta

Malta are un nivel O% al TVA pentru toate produsele alimentare. Şi în Marea Britanie nivelul TVA la alimente este în principiu acelaşi (cu excepţia unor categorii care sînt taxate standard – băuturile alcoolice, snack-urile, îngheţata, băuturile răcoritoare, apa minerală). La fel procedează şi Irlanda care însă introduce pentru produsele alimentare pentru care se plăteşte TVA niveluri reduse, 4,8% sau 13,%, dar şi produse taxate standard. După Malta cel mai fercit caz este Luxemburg unde la alimente se aplică un nivel unic al TVA-ului de 3% – care intră în categoria TVA-urilor super reduse (sub 5%). Niveluri super-reduse se regăsesc la anumite alimente şi în Spania 4% şi Italia 4% dar în aceste ţări mai apar la alimente şi niveluri reduse de 10%. Olanda are un nivel unic al TVA-ului la alimente de 6%.

Alimentele au cel mai variat regim de aplicare a taxei pe valoarea adăugată dintre toate categoriile de produse şi servicii la nivelul Uniunii Europene.

Motivaţiile aplicării unui anume nivel, mai mare sau mai mic, redus sau super-redus ţine de raţiuni diferite, precum protecţia socială (asigurarea hranei ieftine), stimularea producţiei şi a consumului (nu doar a celui intern, dar şi a celui internaţional prin exporturi – Spania), protejarea unor sectoare(ex: Franţa, 7% cafenele şi baruri – legătură cu turismul).

Surse: Agrointel, Comisia Europeană, Digi24, Asociaţia Naţională a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!