Fermierii vor avea Camere Agricole! Proiectul de lege a fost depus astăzi în Parlament!
agrointeligenta.ro -
Pas decisiv pentru înființarea și funcționarea Camerelor Agricole! Proiectul de lege prin care fermierii vor putea constitui și vor beneficia de aceste structuri a fost depus astăzi, luni – 16 decembrie, în Parlamentul României. Inițiatorul proiectului de lege este președintele Comisiei pentru Agricultură. Alexandru Stănescu, iar depunerea inițiativei vine după un lung șir de consultări cu fermierii și cu Ministerul Agriculturii.
Proiectul depus de președintele Comisiei pentru agricultură repară greșelile din trecut când Camerele Agricole au fost aproape de a se constitui în toată țara, însă li s-au pus piedici politice. De data aceasta, o lege complet nouă, elaborată cu ajutorul fermierilor și cu consultarea Ministerului Agriculturii va oferi producătorilor agricoli instrumentul de care au așa mare nevoie.
- Scopul Camerelor Agricole
- Cine va face parte din Camerele Agricole
- Ce atribuții vor avea Camerele Agricole Județene
- Cine va conduce Camerele Agricole
- Ce surse de finanțare vor putea atrage Camerele Agricole
Scopul Camerelor Agricole
Conform proiectului de lege, camerele agricole ”sunt organizaţii private de interes public, deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică şi create în scopul:
a) reprezentării şi promovării interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe;
b) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe;
c) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, pescuit şi acvacultură;
d) formării profesionale, al extensiei şi consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe”.
”Camerele agricole reprezintă partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora„, se mai arată în proiectul intrat în fluxul legislativ.
Camerele agricole vor reprezenta partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă. ”Consultarea camerelor agricole este obligatorie pentru orice situaţie care priveşte domeniul de activitate al acestora”, arată proiectul de lege.
Cine va face parte din Camerele Agricole
Membrii camerelor agricole judeţene vor putea fi:
a) Membri individuali: fermieri, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi în agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură, indiferent de domeniul de activitate, cu domiciliul/sediul în judeţul respectiv.
b) Membri colectivi: asociaţiile profesionale din domeniul agricol, forestier şi conexe înregistrate la nivel judeţean, precum şi grupuri de producători legal constituite; patronate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; sindicate din domeniul agricol, forestier şi conexe reprezentate în teritoriu; cooperative agricole; ocoalele silvice care administrează/asigură servicii silvice pentru fondul forestier, altul decât proprietatea publică a statului; colegiul medicilor veterinari; instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă.
Ce atribuții vor avea Camerele Agricole Județene
Conform proiectului de lege, după constituire, Camerele agricole judeţene vor avea următoarele atribuţii:
1. reprezintă interesele fermierilor în relaţiile cu reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor;
2. certifică calitatea de producător agricol;
3. asigură consultanţă juridică de specialitate celor pe care îi reprezintă;
4. reprezintă interesele camerei agricole judeţene în relaţia cu instituţiile judeţene, cu instituţiile deconcentrate şi descentralizate ale ministerelor în teritoriu şi ale consiliului judeţean;
5. acordă asistenţă, consultanţă şi elaborează proiecte pentru accesarea fondurilor europene, de susţinere a producătorilor agricoli şi a altor programe de finanţare;
6. organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde;
7. asigură consultanţă cu caracter economic, de management al fermei, de marketing şi comercializare;
8. avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole, precum şi scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor cu vegetaţie forestieră;
9. pot elabora documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor;
10. elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere;
11. avizează tăierile de nuci din afara fondului forestier;
12. avizează tăierile vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional;
13. oferă servicii fermierilor înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate, plăţii compensatorii pentru măsurile de agromediu şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional;
14. aplică la nivel judeţean politica de formare profesională, organizează cursuri de calificare, specializare, perfecţionare, pentru formarea continuă a fermierilor, la solicitarea Camerei Agricole Naţionale;
15. asigură consultanţă cu privire la aplicarea tehnologiilor în fermele arondate;
16. asigură consultanţă fermierilor care doresc să îşi dezvolte programe de investiţii noi şi de modernizare;
17. realizează materiale audiovizuale, emisiuni radio-TV la nivel judeţean;
18. realizează fluxul informaţional cu înştiinţarea Camerei Agricole Naţionale prin editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate.
La nivel național, Camera Agricolă Naţională va avea următoarele atribuţii:
1. reprezintă interesele Camerei Agricole Naţionale şi camerelor agricole judeţene în raport cu toate instituţiile statului şi cu oricare alte organisme publice sau private naţionale, europene ori internaţionale;
2. promovează iniţiativele camerelor agricole judeţene, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
3. în baza propunerilor camerelor agricole judeţene, elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale;
4. contribuie la elaborarea, promovarea şi implementarea politicilor agricole şi de dezvoltare rurală, având ca partener Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor;
5. aprobă nivelul cotizaţiei membrilor;
6. colaborează cu Ministerul Educaţiei și Cercetării, Ministerului Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale la elaborarea programelor de formare profesională;
7. nominalizează câte un consilier pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administraţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor Publice;
8. deleagă atribuţii pentru camerele agricole judeţene, altele decât cele prevăzute la art. 19;
9. desfăşoară campania de promovare şi diseminare a Programului operaţional pentru pescuit şi a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală;
10. asigură monitorizarea, împreună cu Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit şi Autoritatea de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a modului de implementare a proiectelor;
11. preia unele atribuţii mandatate de către autorităţile publice centrale;
12. înfiinţează fonduri mutuale ale agricultorilor şi administrează/desemnează administratorii acestora;
13. poate înfiinţa structuri de finanţare a fermierilor;
14. încheie contracte de prestări de servicii cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi cu alte entităţi;
15. înfiinţează şi administrează direct sau prin contractare serviciul naţional de extensie agricolă;
16. prestează către fermieri, direct sau contractual, serviciul de consiliere obligatoriu, prevăzut în legislaţia europeană;
17. stabileşte politica de personal a reţelei naţionale a camerelor agricole;
18. înfiinţează, achiziţionează şi/sau gestionează institute, staţiuni ori companii cu obiect de activitate în cercetarea agricolă fundamentală/aplicată şi inovare;
19. încheie contracte de cercetare fundamentală/aplicată şi inovare cu institute, staţiuni şi companii de cercetare din domeniul agricol din România şi din străinătate;
20. gestionează proiecte cu finanţare europeană, naţională sau internaţională în domeniul cercetării fundamentale şi aplicate, inclusiv proiecte în cascadă în vederea sporirii competitivităţii sectorului agricol din România;
21. angajează personalul SOA, cu excepţia personalului economico-administrativ, prin Departamentul recrutare din cadrul Camerei Agricole Naţionale, în vederea constituirii unui personal de elită pentru serviciile agricole;
22. aprobă la nivel naţional şi judeţean structura serviciului naţional de extensie a agriculturii în România;
23. aprobă organigrama de funcţionare a SOA la nivel naţional şi judeţean;
24. defineşte şi aplică planul naţional de formare continuă prin cursuri de calificare, specializare şi perfecţionare a fermierilor;
25. defineşte şi aplică politica de comunicare la nivel naţional şi judeţean;
26. asigură organizarea producătorilor agricoli, consultanţă şi/sau servicii de contabilitate şi management financiar la nivel de fermă;
27. asigură asistenţă juridică celor pe care îi reprezintă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare;
28. oferă sprijin în organizarea şi consolidarea la nivel naţional a formelor asociative din agricultură, silvicultură, cooperativelor, grupurilor de producători şi altele asemenea;
29. organizează seminare, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil în ţară şi în străinătate;
30. promovează produsele şi serviciile româneşti din domeniu în ţară şi în străinătate;
31. elaborează planuri şi strategii sectoriale judeţene şi naţionale în domeniile prevăzute la art. 2 alin. (1);
32. încheie înţelegeri, protocoale şi parteneriate interne şi internaţionale;
33. organizează activităţi de perfecţionare profesională a personalului camerelor agricole judeţene;
34. asigură activitatea de inovare în domeniul asistenţei tehnice acordate agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare a camerelor agricole judeţene;
35. îndeplineşte şi alte competenţe stabilite prin lege sau prin statut.
Cine va conduce Camerele Agricole
Camera agricolă din fiecare județ va fi condusă de un Colegiu. Alegerea membrilor colegiului judeţean al camerei agricole se face prin vot, într-un singur tur de scrutin, pe listele colegiului camerei agricole judeţene propuse de către:
a) asociaţii profesionale reprezentative din domeniul agricol şi conexe, constituite şi înregistrate la nivel judeţean, în conformitate cu prevederile legale, şi grupuri de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b) patronate din domeniul agricol şi conex, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
c) sindicate din domeniul agricol şi conex, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
d) cooperative agricole, constituite în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
e) ocoalele silvice de regim ale proprietarilor de păduri şi ale composesoratelor;
f) colegiul medicilor veterinari;
g) instituţii de învăţământ şi/sau cercetare agricolă;
h) fermieri înscrişi în listele electorale, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;”
i) fermieri tineri cu vârsta până la 30 de ani înscrişi în listele electorale, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia.
Colegiul judeţean al camerelor agricole judeţene este forumul decizional alcătuit din maximum 25 de membri, cu următoarea reprezentare:
a) 10 locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către asociaţiile profesionale reprezentative din domeniul agricol şi conexe, înregistrate la nivel judeţean;
b) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către patronatele din domeniul agricol şi conexe;
c) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către sindicatele din domeniul agricol şi conexe;
d) două locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către cooperativele agricole;
e) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai proprietarilor de păduri şi/sau ai composesoratelor;
f) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai unităţilor de cercetare/învăţământ din domeniul agricol;
g) 3 locuri pentru reprezentanţii aleşi ai fermierilor, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;
h) 3 locuri pentru reprezentanţii aleşi ai fermierilor cu vârsta până la 30 de ani, cu condiţia depunerii unei liste de susţinători de minimum 25 de alegători înscrişi în listele electorale, pentru fiecare dintre aceştia;
i) un loc pentru reprezentanţii aleşi ai medicilor veterinari.
Camera Agricolă Națională va avea un Colegiu Naţional ca forum ecizional constituit din membrii colegiilor judeţene ale camerelor agricole şi cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Prezidiul Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale va fi format din cei 42 de preşedinţi ai camerelor agricole judeţene şi cei 9 membri ai Biroului permanent al Camerei Agricole Naţionale. Prezidiul se va întruni în şedinţă ordinară cel puţin o dată pe lună, la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor.
”Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul Biroului permanent al Colegiului Naţional al Camerei Agricole Naţionale trebuie să fie fermieri, absolvenţi de studii superioare cu o vechime de minimum 10 ani în domeniile de activitate prevăzute de prezenta lege, respectiv de minimum 5 ani pentru membri”, se arată în proiectul de lege.
Ce surse de finanțare vor putea atrage Camerele Agricole
Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se va asigura din:
a) cotizaţii ale agricultorilor, membri ai camerelor agricole;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c) dividendele societăţilor comerciale;
d) finanţare publică naţională, europeană sau din alte surse;
e) donaţii şi/sau sponsorizări;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu acordat fermierilor, conform legii;
g) comisioane;
h) surse atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul operaţional pentru pescuit şi prin alte instrumente şi măsuri adecvate pe specific de activitate;
i) prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contracost;
j) alte venituri prevăzute de lege.
Proiectul depus astăzi în Parlamentul României va fi supus dezbaterii legislative și trebuie votat de parlamentari și apoi promulgat de Președintele Klaus Iohannis pentru a deveni lege.
