”Schema” de la APIA care îi lasă pe fermieri fără mii de euro în conturi în fiecare an
agrointeligenta.ro -
Subvenție suplimentară pe hectar, pierdută de o bună parte a fermierilo care beneficiază de plăți APIA! Schimbările făcute în anul 2015 la nivelul hărților privind zonele defavoritate au cauzat pierderi importante pentru fermierii români. Situația se resimte cel mai mult în județul Alba, unde o bună parte din cei ce își lucrează terenurile nu mai beneficiază de subvenții de la APIA.
Plățile APIA pentru zonele defavorizate fac parte din schemele sumplimentare pentru care fermierii pot obține bani în plus pe hectar. Concret este vorba despre Măsura 13 – plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice care are mai multe sub-măsuri astfel:
-sub-măsura 13.1 – plăți compensatorii în zona montană (ANC ZM) care beneficiază de 97 euro/ha/an;
-sub-măsura 13.2 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN) care beneficiază de 62 euro/ha/an;
-sub-măsura 13.3 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC) care beneficiază de 75 euro/ha/an.
Suprafața eligibilă este stabilită având în vedere încadrarea în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură:
Foarte importa de precizat că în cazul fermelor cu suprafețe agricole mai mari de 50 ha (prag de la care începe aplicarea degresivității), valoarea plății scade pentru acele suprafețe agricole care depășesc această valoare:
• 1-50 ha – 100% din prima acordată pe hectar,
• 50,01-100 ha – 75% din prima acordată pe hectar,
• 100,01-300 ha – 50% din prima acordată pe hectar,
• peste 300 ha – 35% din prima acordată pe hectar.
Pentru sM.13.2 și sM.13.3, în cazul în care în urma aplicării degresivității, valoarea plății compensatorii/ha ar ajunge la un nivel inferior celui de 25 euro/ha, plata compensatorie acordată pe unitatea de suprafață va fi în cuantum de 25 euro/ha. Nu se poate solicita sprijinul aferent M.13 fără solicitarea SAPS.
Care este motivul pentru care se taie suprafețe de la plată
Pentru o mai bună atingere a obiectivelor propuse pentruaceastă măsura , prin PNDR 2014-2020 au fost stabilite zonele de eligibilitate în care se implementează angajamentele.
Sub-măsura 13. 1 – plăți compensatorii în zona montană (ANC ZM)
Delimitarea zonelor montane (ANC ZM) a fost realizată pentru PNDR 2007 – 2013 pe baza îndeplinirii unuia dintre următoarele criterii identificate în Sistemul Integrat de Administrare şi Control, astfel:
altitudinea medie la nivelul LAU2 (comune/orașe, municipii) ≥ 600 m sau
altitudinea medie la nivelul LAU2 între 400 și 600m și panta medie ≥ 15%.
Întrucât criteriile pentru desemnarea zonelor montane nu au fost modificate față de precedenta perioadă de programare, lista localităților încadrate în zona montană nu a suferit modificări în perioada de programare 2014 – 2020, cu excepția introducerii unei comune (Solca din județul Suceava) ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale prin divizare.
Sub-măsura 13. 2 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN)
Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative (ANC SEMN) se face la nivelul unităților teritoriale (LAU2) în funcție de îndeplinirea pe cel puțin 60% din suprafața agricolă a UAT a cel puțin unui criteriu biofizic prevăzut în Anexa III a Regulamentului de dezvoltare rurală nr. 1305/2013. De asemenea, în conformitate cu art. 32 alin. (4) din Regulament, în procesul de desemnare a acestor zone s-a aplicat și metodologia de ajustare (fine-tuning – FT) bazată pe criteriile privind utilizarea irigațiilor, ponderea culturilor permanente (vii și livezi) și producția medie pentru principalele două culturi pe teren arabil (grâu și porumb).
Pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative, ca urmare a aplicării exerciţiului de ajustare (fine tuning) au fost eliminate o serie de unităţi administrativ-teritoriale de nivel LAU2 în care constrângerile naturale au fost înlăturate cu ajutorul unor investiții (irigaţii) sau prin activitate economică (vii şi livezi sau unde productivitatea normală a terenurilor prin sistemele agricole compensează pierderile de venit sau costurile suplimentare). Astfel, un număr de 757 localități au fost incluse în această categorie, suprafața agricolă fiind de 4.372.108 ha. Suprafaţa agricolă exclusă din zonele eligibile în urma procesului de ajustare este de 287.520 ha, fiind situată pe teritoriul a 45 UAT. Din aceasta, 245.903 ha sunt situate în 34 localități aflate în zone unde constrângerile naturale au fost depăşite prin irigaţii, 41.617 ha situate în 11 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de vii sau livezi și 20.070 ha situate în 3 localități aflate în zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc media la nivel european.
În urma reactualizării zonelor eligibile pentru sub-măsura 13.2 începând cu anul 2019 au fost recunoscute ca fiind eligibile un număr de 11 UAT-uri şi eliminate un număr de 23 de UAT-uri faţă de perioada 2014-2018.
Au fost eliminate umătoarele UAT-uri din lista UAT-urilor eligibile pentru sub-măsura 13.2:
Au fost incluse umătoarele UAT-uri în lista UAT-urilor eligibile pentru sub-măsura 13.2:
Sub-măsura 13.3 – plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC)
Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri specifice (ANC SPEC) s-a realizat prin selectarea UAT care se suprapun total sau parțial cu Rezervația Biosferei „Delta Dunării” din cauza potențialului natural agricol mai scăzut decât în restul țării.
Potrivit directorului general adjunct al APIA din 2015, Nicolae Horumbă, harta zonelor defavorizate a fost schimbată începând cu anul de cerere 2015.
”Cererile așa au fost depuse cu noile zone. Atunci când s-au stabilit pentru prima dată zonele defavorizate, în 2008 dacă nu mă înșel, s-au hotărât pe baza unor calcule făcute de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și protecția Mediului – ICPA București și de către Academia Agricolă. Aceste calcule au pornit de la structura solului, condiții climatice, permealibitate solului, adâncimea apei freatice, accesibilitatea irigațiilor, șamd. Între timp condițiile din unele zone s-au mai modificat iar acele calcule nu mai sunt cele care erau înainte. Deci unele zone au evoluat și au fost scoase dar au intrat noi zone”, a explicat Nicolae Horumbă, potrivit www.realitatea.net.
În județul Alba 48.603 ha situate în 12 localități aflate în zone în care peste 20% din suprafaţa agricolă este acoperită de vii sau livezi. Și alte 68.840 ha situate în 8 localități aflate în zone unde producțiile medii (grâu și porumb) depășesc media la nivel european.
Presupunem că doar 50% din suprafaţa este arabil în județul Alba şi aplicăm o subvenţie de zona defavorizată de 80 Euro/ha/an. 48.603 ha: 2 X 80 Euro/ha/an X 5 ani = 9.720.600 Euro de care nu au beneficiat fermierii din județ.
Vă reamintim care sunt condițiile generale pentru Măsură 13:
Beneficiarul:
se angajează, pe baze anuale, să își continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale.
este utilizatorul unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, încadrată în zonele eligibile stabilite la nivel de sub-măsură, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și se înregistrează la APIA cu suprafața agricolă.
deține o suprafață minimă a fermei de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de condițiile specifice schemei unice de plată pe suprafață, în cazul anumitor tipuri de culturi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha – pentru
vii, livezi, arbuști fructiferi, hamei, pepiniere pomicole și viticole, sere și solarii).
se încadrează în categoria fermierilor activi, în înțelesul art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, cu modificările şi completările ulterioare și prevederilor art. 6 al OUG nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
O altă condiţie în cadrul angajamentului anual, pentru care în caz de neconformitate se aplică reduceri ale sprijinului (care pot merge în unele cazuri prevăzute de sistemul de sancţiuni până la excludere), este constituită de respectarea de către beneficiari, la nivelul întregii ferme, a standardelor de eco-condiţionalitate stabilite în temeiul titlului VI capitolul I din Regulamentul (UE) 1306/2013, prevăzute în legislaţia naţională.
