REZOLUȚIA ANTI-NEONICOTINOIDE, APROBATĂ! CE PREVEDE pentru REDUCEREA PESTICIDELOR!
agrointeligenta.ro -
Vot încheiat în aplauze la Parlamentul European. O rezoluție privind polenizatorii a fost votată miercuri de eurodeputați. În contextul reducerii populației polenizatorilor în Europa și în alte părți ale lumii, Parlamentul European a cerut Comisiei să propună mai multe acțiuni pentru a proteja mai bine albinele și alte insecte polenizatoare din Europa. Pentru a proteja mai bine insectele polenizatoare sălbatice, Parlamentul European a solicitat o reducere suplimentară a utilizării pesticidelor și cerut Comisiei să adopte legi care interzic producția, vânzarea și utilizarea tuturor pesticidelor neonicotinoide în UE.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO pune în premieră la dispoziția fermierilor prevederile rezoluției aprobate de europarlametari așa cum apare în documentul oficial de la Bruxelles:
A. întrucât, la 1 iunie 2018, Comisia a lansat Inițiativa UE privind polenizatorii ca răspuns la solicitările Parlamentului European și ale Consiliului de a combate declinul polenizatorilor;
B. întrucât s-au efectuat deja cercetări multiple cu privire la motivele declinului polenizatorilor; întrucât punerea în practică a rezultatelor acestei cercetări lasă mult de dorit;
C. întrucât polenizatorii sălbatici joacă un rol vital în polenizarea culturilor; întrucât albinele melifere vin în completarea acestui rol;
D. întrucât polenizarea realizată de albinele melifere completează doar, și nu înlocuiește, polenizarea realizată de o gamă largă de specii de insecte, inclusiv albine solitare, fluturi, sirfide și coleoptere;
E. întrucât, la 11 octombrie 2019, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) a făcut un apel urgent la intensificarea masivă a măsurilor de conservare a speciilor, ca răspuns la agravarea crizei biodiversității; întrucât UICN a rugat insistent guvernele lumii să oprească declinul speciilor și dispariția acestora din cauze antropice până în 2030, precum și să îmbunătățească starea de conservare a speciilor amenințate pentru a asigura redresarea generalizată a populațiilor până în 2050;
F. întrucât polenizatorii oferă servicii ecosistemice esențiale directe și indirecte, precum polenizarea, combaterea dăunătorilor, menținerea calității solului și a apei și estetica peisajului;
G. întrucât sunt necesare eforturi susținute pentru a garanta recunoașterea importanței polenizatorilor pentru productivitatea agricolă;
H. întrucât, numai în Uniune, 78 % din florile sălbatice depind, cel puțin parțial, de polenizarea de către animale;
I. întrucât există date și informații insuficiente cu privire la insectele polenizatoare, în afară de albine și fluturi;
J. întrucât printre polenizatori se numără insecte, cum ar fi albinele, sirfidele, fluturii, fluturii de noapte, coleopterele, viespile și tripsii, ca și mamifere precum liliecii și păsări;
K. întrucât sănătatea polenizatorilor este esențială pentru activitatea agricolă din Uniunea Europeană, dat fiind că 84 % dintre speciile de plante și 76 % din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de insecte; întrucât aproape 15 miliarde EUR din producția agricolă anuală a UE pot fi atribuite direct polenizatorilor;
L. întrucât polenizatorii reprezintă unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății mediului înconjurător; întrucât statisticile și tendințele din întreaga Europă, deși uneori parțiale, indică un declin îngrijorător al populațiilor de polenizatori;
M. întrucât este neîndoielnic că starea de conservare a fluturilor și a habitatelor lor de pășune semi-naturală este precară și ne permite să ne facem o idee și despre situația albinelor sălbatice, a sirfidelor, a fluturilor de noapte și a altor polenizatori;
N. întrucât numai 56 de specii de polenizatori sunt protejate prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele), iar 67 % dintre evaluările realizate sunt nefavorabile;
O. întrucât Parlamentul a lansat mai multe proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare pentru a studia declinul polenizatorilor și a concepe soluții concrete pentru a atenua depopularea îngrijorătoare a polenizatorilor;
P. întrucât, pentru a proteja și reface în mod adecvat polenizatorii, ca trebui să se reducă foarte mult utilizarea pesticidelor dăunătoare pentru polenizatori și pentru hrana acestora;
Q. întrucât utilizarea anumitor pesticide a fost asociată cu unele efecte ecologice negative, inclusiv cu riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru albinele sălbatice, care asigură polenizarea majorității culturilor din întreaga lume;
R. întrucât, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, utilizatorii profesioniști de pesticide trebuie să țină evidența utilizării pesticidelor timp de cel puțin 3 ani, precizând denumirea produsului fitosanitar, timpul și doza de aplicare, zona și cultura unde a fost folosit produsul;
S. întrucât, în aprilie 2018, Uniunea a acceptat să interzică pe deplin utilizarea în exterior a substanțelor imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, cunoscute ca neonicotinoide;
T. întrucât mai multe state membre au raportat derogări de urgență cu privire la utilizarea acestor neonicotinoide pe teritoriul lor; întrucât aceste notificări ar trebui să fie de bună calitate și făcute publice; întrucât Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, pentru aproximativ o treime din produsele pentru care au fost acordate autorizații de urgență, existau alternative; întrucât EFSA poate juca un rol în examinarea autorizațiilor de urgență;
U. întrucât s-a demonstrat că utilizarea glifosatului este dăunătoare bacteriilor albinelor melifere, contribuind astfel la declinul polenizatorilor și la pierderea habitatului;
V. întrucât documentul de orientare al EFSA privind evaluarea riscurilor prezentate de produsele de protecție a plantelor asupra albinelor („Orientările EFSA din 2013 privind albinele”), aprobate în 2013, care reprezintă metodologia științifică cea mai actualizată de evaluare a riscurilor pesticidelor pentru Apis mellifera, Bombus spp. și albine solitare, nu a fost aprobat în totalitate de statele membre; întrucât această situație subminează aplicarea temeinică a criteriilor de aprobare din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și, prin urmare, subminează îmbunătățirea protecției acestor specii;
W. întrucât, pe lângă impactul insecticidelor asupra polenizatorilor, erbicidele cu spectru extins utilizate la nivelul peisajului, de exemplu ca erbicide preventive sau desicanți, distrug sursele de hrană ale polenizatorilor în afara perioadelor principale de înflorire a culturilor și contribuie la reducerea drastică a populației;
X. întrucât, chiar dacă Orientările EFSA din 2013 privind albinele s-ar aplica integral, fluturii, fluturii de noapte și sirfidele tot ar rămâne neprotejați de regimul de autorizare a pesticidelor;
Y. întrucât habitatele conectate ale polenizatorilor, cum ar fi zonele tampon, gardurile vii și căile navigabile ierboase, pot contribui la controlul eroziunii și, în general, la îmbunătățirea biodiversității și pot fi utile pentru îmbunătățirea calității alimentelor disponibile atât pentru albinele domestice, cât și pentru polenizatorii sălbatici;
Z. întrucât multe habitate ale polenizatorilor au devenit deosebit de fragmentate, iar speciile specializate sunt tot mai amenințate de gestionarea defectuoasă a habitatelor și de schimbările climatice;
AA. întrucât apariția, conservarea și refacerea zonelor de flori indigene, inclusiv în zonele urbane, sunt esențiale pentru sănătatea populațiilor de polenizatori sălbatici;
AB. întrucât polenizatorii sălbatici și apicultorii din Europa oferă servicii de polenizare aproape complet gratuit; întrucât acest lucru contrastează puternic cu alte părți ale lumii, unde costul polenizării corespunde altor factori de producție agricolă, cum ar fi semințele, îngrășămintele și pesticidele;
AC. întrucât polenizatorii aduc beneficii sociale și culturale sub formă de remedii, produse, artă și tradiții;
AD. întrucât acest serviciu de polenizare în general gratuit vine în completarea polenizării făcute de polenizatorii sălbatici și este posibil doar pentru că pentru apicultori sursa principală de venituri este vânzarea mierii și a altor produse apicole; întrucât importurile de miere falsificată amenință baza economică a apiculturii în UE;
AE. întrucât măsurile de agromediu nu au fost puse în aplicare în întreaga UE la o scară suficientă pentru a compensa pierderile habitatelor polenizatorilor și scăderea calității habitatelor; întrucât programele de înverzire nu au reușit să aducă îmbunătățiri semnificative;
AF. întrucât introducerea unui indicator de impact asupra polenizatorilor a fost solicitată în pozițiile Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală în contextul propunerii de regulament privind planurile strategice PAC;
AG. întrucât introducerea unui indicator privind polenizatorii poate contribui la asigurarea unor procese decizionale optime și a unor cheltuieli publice mai eficiente, precum și la creșterea gradului de responsabilitate și de înțelegere a impactului politicilor și al legislației;
AH. întrucât fertilizarea excesivă a culturilor contribuie la diminuarea numărului de plante cu flori care reprezintă o bază potențială de hrană pentru polenizatori;
AI. întrucât emisiile de nitrați duc la eutrofizare și la creșterea ierburilor luxuriante, care iau locul ierburilor folositoare și florilor din covorul vegetal, ocupă o parte din pământul gol utilizat ca habitat de cuibărit de mulți polenizatori și generează o umbră joasă care creează un microclimat răcoros, nepotrivit pentru multe specii indigene,
Observații generale
1. recunoaște valoarea adăugată a Inițiativei UE pentru polenizatori pentru stabilirea unor obiective strategice și a unui set de acțiuni care să fie întreprinse de UE și de statele sale membre pentru a proteja polenizatorii; salută munca depusă deja la nivel local pentru a proteja habitatele polenizatorilor;
2. consideră, cu toate acestea, că inițiativa nu abordează într-o măsură suficientă numeroasele cauze ale declinului polenizatorilor, printre care se numără schimbarea destinației terenurilor, pierderea habitatelor și a conexiunilor dintre acestea, practicile de gospodărire intensivă a agriculturii, produsele de protecție a plantelor, poluarea mediului, efectele patogenilor și paraziților cum ar fi acarianul Varroa destructor, schimbările climatice și speciile alogene invazive; consideră că punerea în aplicare a „Priorității II: Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor” este deosebit de urgentă;
3. consideră că polenizatorii sunt o componentă esențială a biodiversității și sunt indispensabili pentru reproducerea majorității speciilor de plante; recunoaște că scăderea populației de polenizatori afectează calitatea și cantitatea producției agricole și rentabilitatea economică pentru fermieri;
4. subliniază importanța polenizatorilor pentru agricultură, amenințarea pentru producția alimentară reprezentată de declinul lor actual și necesitatea de a lua măsuri urgente, cu efect de transformare, pentru protejarea și refacerea polenizatorilor și a serviciilor acestora;
5. subliniază că este foarte important să se adopte o abordare holistică și să se evalueze impactul măsurilor de politică existente pentru a combate în mod eficace declinul polenizatorilor din Uniune; subliniază că trebuie aplicat principiul precauției pentru a proteja polenizatorii in general, atât pe cei domestici, cât și pe cei sălbătici;
6. subliniază că trebuie protejată diversitatea speciilor polenizatoare atât în Europa (inclusiv în cazul a aproximativ 2 000 de specii de albine sălbatice și alte insecte, inclusiv muște, coleoptere, fluturi de noapte și fluturi), cât și la nivel mondial;
7. subliniază că este deosebit de important să se promoveze măsuri de încurajare a biodiversității atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, deoarece sănătatea și supraviețuirea polenizatorilor depind de existența unor habitate bogate în specii, care furnizează permanent alimente diverse, cum ar fi nectarul și polenul, într-o cantitate suficientă, precum și a unor habitate pentru cuibărire, împerechere și iernat;
8. îndeamnă Comisia să integreze Inițiativa UE privind polenizatorii și rezultatele acesteia în elaborarea strategiei UE privind biodiversitatea pentru perioada de după 2020 și să transforme obiectivele inițiativei într-un program de acțiune la scară largă pentru polenizatori, alocând resurse suficiente în acest scop;
Biodiversitatea și practicile agricole
9. subliniază că stimularea biodiversității, încurajând astfel crearea și calitatea habitatelor polenizatorilor pe terenurile agricole, trebuie să devină un obiectiv-cheie în dezvoltarea viitoarei politici agricole comune (PAC), care trebuie să sprijine în special conservarea zonelor agricole de mare valoare naturală, crearea de rezerve pentru natură și reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor minerale, precum și să încurajeze policultura și rotația culturilor;
10. constată că reducerea dependenței de pesticide este un obiectiv-cheie al Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor; subliniază că ar trebui stabilit un plan de reducere a pesticidelor cu ținte, obiective de etapă și calendare clare în fiecare plan de acțiune național al statelor membre adoptat în temeiul acestei directive, iar reducerea pesticidelor ar trebui să constituie un „indicator comun” pentru monitorizarea succesului; consideră că în viitoarea revizuire a Directivei 2009/128/CE ar trebui incluse obiective obligatorii de reducere la nivelul întregii UE;
11 invită Comisia să analizeze planurile naționale de acțiune revizuite adoptate în temeiul Directivei 2009/128/CE și să ia toate măsurile posibile pentru a se asigura că statele membre tratează cu seriozitatea cuvenită obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și monitorizarea necesară în acest sens;
12. invită Comisia și statele membre să asigure consultanță de înaltă calitate pentru fermieri, prin intermediul unor sisteme naționale și regionale de consiliere agricolă, cu privire la modalitatea de promovare și protejare a biodiversității și a polenizatorilor;
13. reamintește că polenizarea este esențială pentru producția agricolă și, prin urmare, că sprijinul din primul pilon al PAC nu ar trebui să conducă la slăbirea sau pierderea serviciilor de polenizare; invită Comisia să aprobe doar planurile strategice unde elementele de condiționalitate relevante și programele ecologice din cadrul primului pilon țin seama așa cum se cuvine de acest factor;
14. subliniază că numeroase programe naționale de dezvoltare rurală includ deja măsuri de promovare a biodiversității și de sprijinire a polenizatorilor; observă că, pentru ca astfel de programe și măsuri să fie continuate și extinse în continuare, este necesar, în primul rând, să se asigure o finanțare adecvată pentru al doilea pilon al PAC; subliniază că, în acest sens, este esențial să se țină seama de diversitatea regiunilor și a habitatelor, precum și de multitudinea diverșilor polenizatori, și că este necesară o abordare națională și regională;
15. solicită Comisiei și statelor membre să accepte apelul Parlamentului de a introduce în PAC un indicator privind polenizatorii;
16. subliniază că, în 2017, vânzările de insecticide au crescut în 18 țări din UE în comparație cu 2016; este îngrijorat de faptul că, la categoria alte insecticide, s-au constat creșteri ale vânzărilor în 2017 față de 2016 în 9 din cele 13 țări pentru care au fost disponibile date defalcate și că Inițiativa privind polenizatorii nu consideră această tendință ca fiind relevantă;
17. subliniază că în planurile strategice ale statelor membre elaborate în cadrul PAC ar trebui înscrise ca obiective și măsuri de favorizare a biodiversității și reducerea cantității de pesticide utilizate, iar reducerea pesticidelor și creșterea biodiversității ar trebui să devină „indicatori comuni” prin care să se monitorizeze succesul;
18. subliniază că indicatorul în curs de elaborare care măsoară diversitatea și abundența polenizatorilor va permite să se evalueze performanțele PAC în acest domeniu;
19. subliniază că, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în locul pesticidelor trebuie utilizate în primul rând metode nechimice de control al dăunătorilor, cu scopul de a proteja polenizatorii;
20. invită Comisia să ceară sistematic avizul EFSA în cazurile în care statele membre acordă o autorizație de urgență pentru un produs de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide, în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;
21. solicită Comisiei să pună efectiv în aplicare dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1107/2019 și să le asigure respectarea pentru a garanta un standard minim al notificărilor privind autorizațiile de urgență pentru pesticide, inclusiv necesitatea ca statele membre să furnizeze explicații complete și detaliate, și să facă publice aceste notificări; salută rolul EFSA în examinarea acestor derogări;
22. subliniază că utilizatorii profesionali ai produselor de protecție a plantelor ar trebui să păstreze, timp de cel puțin trei ani, evidențe detaliate ale utilizării produselor, ale zonei și momentului utilizării acestora și ale dozei de aplicare; ia act de faptul că informațiile relevante înregistrate ar trebui puse la dispoziția autorității competente, la cerere, pentru a monitoriza respectarea normelor de ecocondiționalitate și pentru a monitoriza performanța PAC în ceea ce privește reducerea utilizării pesticidelor în întreaga UE;
23. invită Comisia și statele membre să organizeze acțiuni de sensibilizare și să promoveze oportunitățile de finanțare din domeniu; subliniază că instrumentele și modelele comune pentru dezvoltarea de strategii și planuri privind polenizatorii, pe baza celor mai bune practici existente, vor încuraja adoptarea de măsuri suplimentare la nivel național, regional si local;
24. invită Comisia și statele membre să vegheze la adoptarea de urgență a ansamblului orientărilor EFSA din 2013 privind albinele, inclusiv a cerințelor cu privire la toxicitatea cronică și la larve, precum și la alte specii decât albinele melifere;
25. invită Comisia să ceară de la EFSA un document de orientare privind pesticidele care să stabilească teste de aprobare prealabilă pentru a ocroti fluturii, fluturii de noapte și sirfidele;
26. subliniază că în prezența habitatelor de polenizatori crește productivitatea terenurilor;
27. invită Comisia să instituie limite pentru obiectivul PAC de creștere a productivității, să reglementeze practicile agricole intensive și să încurajeze utilizarea unor măsuri de înverzire care să îmbunătățească din punct de vedere calitativ și cantitativ habitatul și spațiul de furajare a polenizatorilor și să combată omogenizarea peisajelor europene;
28. invită Comisia și statele membre să promoveze utilizarea pășunilor și a habitatelor pastorale, inclusiv a pășunilor împădurite și a altor sisteme agroforestiere, ca o condiție prealabilă esențială pentru crearea de substraturi pentru cuibărit, reproducere și iernat pentru polenizatori, în sinergie cu menținerea comunităților de pășuni cu mare valoare naturală rezervate pășunatului și formelor tradiționale de agricultură extensivă;
29. subliniază, în acest sens, că rotația culturilor, utilizarea de varietăți rezistente și plivitul mecanic/controlul biologic al dăunătorilor vor contribui la refacerea habitatelor polenizatorilor, în timp ce câmpurile întinse cu monoculturi contribuie la declinul polenizatorilor;
30. invită Comisia și statele membre să sprijine infrastructura ecologică care recreează și restaurează mozaicuri de habitate și conectivitatea funcțională pentru polenizatori în peisajele rurale și urbane;
31. solicită Comisiei și statelor membre să promoveze menținerea unor garduri vii bine întreținute, precum și conceptul de zone tampon, inclusiv de liziere ierboase/înflorite de-a lungul căilor navigabile și zone cu înflorire perenă, ca măsuri de încurajare a biodiversității, pentru a proteja posibilitățile de furajare și habitatul pentru polenizatori și agenții de biocontrol, precum și pentru un control mai bun al eroziunii în zonele rurale, semiurbane și urbane;
32. invită statele membre să sprijine includerea din timp pe lista UE a speciilor care prezintă un risc pentru polenizatori, să reacționeze rapid, să țină sub control și să elimine aceste specii, să sporească vigilența și să ia măsuri restrictive după ce se identifică vectorii de răspândire;
33. invită Comisia să propună măsuri care să contribuie la combaterea presiunilor asupra polenizatorilor care pot decurge din abandonarea terenurilor agricole;
34. subliniază că trebuie să se introducă măsuri de biosecuritate eficace pentru plantele de ghiveci și pământul de flori înainte de a le transporta pe distanțe mari și încurajează organismele publice responsabile cu gestionarea zonelor verzi să folosească plante locale, mărind astfel la maximum beneficiile pentru polenizatorii locali și reducând la minimum răspândirea speciilor alogene invazive;
35. invită Comisia să aplice eticheta ecologică a UE pentru plantele erbacee în ghiveci benefice pentru polenizatori care afișează locul de origine, sunt plasate într-un vas sustenabil, nu utilizează turba și nu conțin insecticide;
36. invită Comisia și statele membre să sprijine sectorul apicol prin înăsprirea inspecțiilor la import pentru a evita importurile de miere contrafăcută și prin adoptarea de etichete obligatorii care să ateste originea mierii, precizând toate țările de proveniență, pentru amestecurile de miere;
37. cere să se promoveze și să se dezvolte habitatele polenizatorilor în zonele urbane;
Cercetare, formare profesională și supraveghere
38. insistă, în special în ceea ce privește albinele melifere (Apis mellifera), asupra rolului cercetării privind cauzele reducerii speranței de viață a mătcilor, care reprezintă un fenomen îngrijorător;
39. subliniază că rubrica privind cercetarea inițiativei nu conține nicio analiză a sistemelor bazate pe rezultate cu monitorizare integrată care s-ar putea dovedi utile, parțial prin faptul că acoperă nevoile de monitorizare, și care ar putea oferi stimulente relevante pentru fermieri; subliniază că astfel de sisteme pot fi testate și consolidate în cadrul diferitelor instrumente și politici financiare ale UE, inclusiv în cadrul PAC;
40. invită Comisia și statele membre să crească finanțarea pentru cercetarea fundamentală și aplicată cu privire la polenizatori, ca și pentru dezvoltarea tratamentelor împotriva noilor boli, paraziți și viruși care îi afectează, și să investească în consolidarea și extinderea bazei de expertiză taxonomică, inclusiv prin intermediul Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare; cere să se pună un accent mai mare pe cercetarea pe teren și pe alți polenizatori în afară de albine melifere și fluturi;
41. invită Comisia și statele membre să stabilească o monitorizare sistematică și standardizată în condiții reale a polenizatorilor sălbatici și a principalelor presiuni cu care se confruntă, pentru a înțelege bine amploarea declinului polenizatorilor și cauzele sale și pentru a putea evalua integral eficacitatea politicilor UE și naționale în domeniu;
42. invită Comisia și statele membre să asigure integrarea în planurile strategice PAC a nevoilor de finanțare pentru monitorizarea polenizatorilor sălbatici, pentru a obține date fiabile în vederea creării unui indicator PAC referitor la polenizatori, în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul inițiativei UE privind polenizatorii;
43. consideră că este oportun să se sprijine ecoinovarea[16] în agricultură și se încurajeze parteneriatele cu mediul academic și cooperarea cu cercetătorii din diferite ramuri pentru a sprijini dezvoltarea de pesticide cu risc scăzut care să nu fie dăunătoare pentru polenizatori;
44. invită Comisia și statele membre să sprijine știința cetățenilor, punând accentul pe înregistrarea și monitorizarea polenizatorilor și pe formarea apicultorilor pentru a promova la nivelul Uniunii supravegherea neintruzivă a albinelor, prin dezvoltarea unor indicatori de vitalitate a coloniilor.
Anterior votului, eurodeputatul Daniel Buda a subliniat că sectorul apicol este vital pentru UE și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea societății, atât ecologic, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității, cât și economic, cu aproximativ 14,2 miliarde euro pe an. În ultimii ani, apicultorii s-au confruntat cu pierderi de colonii, în special în țările din vestul UE, cum ar fi Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda.
”Albinele, dar și alți polenizatori, sunt esentiali pentru ecosisteme și biodiversitate. Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară. În UE, 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel putin parțial, de insecte pentru a produce semințe. Conform estimărilor, aproximativ 5 până la 8% din producția mondială a culturilor este direct legată de polenizare”, a subliniat Buda.
