• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Lubenița de Gottlob își trage gustul bun din ogoarele Banatului. Brandul e înregistrat la OSIM

    agrointeligenta.ro

    Când vine vorba de lubeniță, în România sunt două puncte cheie – Dăbuleni, la olteni, și Gottlob în Banat. Bănățenii se chinuie să păstreze brandul care e așa de vestit încât în fiecare sezon se trezesc că e ”împrumutat” de precupeții care cumpără și revând pepeni de import sub apelativul ”de Gottlob”. Ca să își salveze reputația au depus acte de înregistrare la OSIM pentru marca ”Lubeniță de Gottlob” și au tipărut etichete pe care le liptesc pe fiecare pepene.

    La Gottlob s-au cultivat anul acesta 300 de hectare cu pepeni verzi, iar producția e undeva la 18.500 de tone. ”E suficientă lubeniță cât să dăm fiecărui român câte o felie”, spune primarul Gheorghe Nastor. Cei mai mari pepeni depășesc 15 kilograme. Au miezul roșu, zemos, și o aromă inconfundabilă pentru cunoscători.

    E însă o întreagă discuție aici: lubenița de Gottlob nu se mai cultivă . Este vorba de soiurile autohtone produse de specialiști la Stațiunea de Cercetare de la Lovrin – Lovrin 535 sau Lovrin 504 – lubenițe mari, cu coaja verde spre negru, care tindeau spre 20 de kilograme fructul. După Revoluție, stațiunea de cercetare și-a încetat activitatea, așa că din lipsă de semințe producătorii s-au orientat spre soiuri de import – din Olanda, Germania sau Ungaria: Crimson Sweet, Top Gun, Zengo sau Sorento.

    Totuși, ce face lubenița de Gottlob așa de bună? De ce un Sorento sau un Crimson cultivate la Gottlob sunt pur și simplu mai gustoase decât unele din ferma olandeză? Nu e vorba de niciun secret de cultivare – cu mici excepții (unii producători au importat sistemul de irigații unguresc, cu tunele protectoare şi irigaţie prin picurare), lubenițele cresc pe câmp sub soare. Și totuși e ceva. Pământul locului. Solul special de la Gottlob face toţi banii; doar din pământul de aici fructul îşi trage dulceaţa miezului roşu, zemos.

    O ”vână de pământ” cu cel mai bun sol arabil din Europa. E vorba de doar câteva sute de hectare, din care o parte se găsesc aici. Încă din vremea împărătesei Maria Tereza se ştie de acest sol ale cărui calități au fost certificate recent de Academia Agricolă franceză. În Imperiu, terenul agricol de la Gottlob se vindea cu 55 de coroane, de două ori și jumătate prețul unui teren obișnuit.

    Articol de Georgeta Petrovici pentru evz.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Stațiunea Popăuți a obținut certificatele de recunoaștere pentru Karakul Alb și Karakul Roz: ”Sunt creații proprii ale Stațiunii” Fermierii care au avut culturi calamitate de secetă în 2025 vor primi despăgubiri! Cuantum: 200 euro/ha Criză în oierit. Controalele în ferme au scos la iveală o situație fără precedent Mazărea de toamnă – o cultură bănoasă: peste 5,5 t/ha și prețuri de până la 1,2 lei/kg Piața cerealelor, la zi. Grâul a intrat în recoltare cu frâna trasă, rapița profită de valul de căldură

    Ultimele știri

    Secerișul aduce bani în plus. Unii polonezi își iau concediu pentru un câștig mai bun pe combină APIA și ANZ – întâlnire de lucru despre subvențiile crescătorilor de animale AgroReclamații. Posibilă poluare a râului Târnava Mică în urma activității un sortator de carne din Germania Caniculă la pachet cu furtuni. ANM anunță vijelii și ploi torențiale, de marți Dronele vs. fragmentarea terenurilor. Nicu Vasile, fermier: ”Riscă să devină o sursă de conflicte, pierderi economice și insecuritate juridică”